|
|
||
|
Vezi și forma bază: ÎMBOGĂȚI Vezi și:ÎMBOGĂȚIRE, ÎNAVUȚI, ÎMBOGĂȚI, ÎNSTĂRI, CÂȘTIGAT, CALCHIA, CALCIFICA, CHIABURI, CHIVERNISIT, CUPRINDE ... Mai multe din DEX...ÎMBOGĂȚIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎMBOGĂȚÍT, -Ă, îmbogățiți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care a acumulat bogății; bogat. 2. (Despre lucruri concrete sau noțiuni abstracte) Care a devenit mai numeros, mai cuprinzător, mai complex; dezvoltat. - V. îmbogăți.Sursa : DEX '98 ÎMBOGĂȚÍT adj. v. bogat.Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎMBOGĂȚITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru ÎMBOGĂȚIT. Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 Antim Ivireanul - Dedicaţia din Ceaslovul tradus de Antim şi tipărit la Târgovişte, în anul 1715 Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 de Antim Ivireanul Prealuminatului, preacreștinului și înălțatului domn și oblăduitoriu a toată Ungrovlahia, Io Ștefan Cantacuzino voevod, pace de la Dumnezeu, și de la smereniia noastră arhierească blagoslovenie. Acest Ciaslov, preaînălțate doamne, care iaste rânduiala slujbei besericești al nopții și al zilii, la altă față nu ciarcă să se închine, fără numai la înălțimea cea de Dumnezeu cinstită a mărimei-tale, carele ești fiiul cel ales al besĂ©ricii, îndreptătoriu cel lăudat al politiei, slava cea luminată a pravoslavnicilor, și minunatul sprijenitoriu al creștinătății. Și adevărat cĂ©rerea iaste dreaptă, și închinăciunea cuviincioasă, pentru căci precum din tipografie n-au eșit până acum aciastă carte, nici mai împodobită de cum să vĂ©de, nici de tot tălmăcită pre limbă rumânească precum acum s-au tipărit; așa și în scaunul Ungrovlahiei n-au șăzut alt domn, nici înfrumusețat cu atâtea daruri, nici îmbogățit cu atâtea bunătăți, câte strălucesc în creștinescul și împărătescul tău suflet. Au fost cei ce mai nainte au stăpânit, alții luminați pentru numele ... Antim Ivireanul - Dedicația manuscrisă a lui Antim de pe exemplarele Evangheliei georgiene, tipărită Antim Ivireanul - Dedicaţia manuscrisă a lui Antim de pe exemplarele Evangheliei georgiene, tipărită la Tiflis, în anul 1709 Dedicația manuscrisă a lui Antim de pe exemplarele Evangheliei georgiene, tipărită la Tiflis, în anul 1709 de Antim Ivireanul Aciastă sfântă carte a dumnezeeștii Evanghelii, carea cu închinăciune să aduce înălțimii-tale, prealuminate doamne, iaste roada cea noao care pământul iverilor adăpându-să din râul împărăteștilor tale daruri, întru acest an au odrăslit, luând și acest pământ norocire să se îmbogățească cu tiparele limbii sale, precum cu tiparele arăpești s-au îmbogățit Araviia, cu cĂ©le elinești Elada, și cu cĂ©le rumânești Ungrovlahiia, mulțemita o aduce la măriia-ta, ca și cĂ©lelalte trei eparhii, de vrĂ©me ce credincioasa și creștineasca-ți mare însuflețire au stătut a fi râul cel cu curgerile de aur, dintru carele au curs acĂ©ste patru izvoară, ale rumânilor, ale elinilor, ale aravilor, ale iverilor tipare, asĂ©menea râului celui dintâi al grădinii desfătării, dintru carele au eșit cĂ©le patru râuri, Fison, Gheon, Tigru și Efrat. Însă cu acest fel de despărțeală: că cu acĂ©le ape ale râurilor acelora au odrăslit pământul, roduri stricăcioase ... Nicolae Gane - Astronomul și doftorul ... în meseria lui îl luase pe dinainte. Ei se sfătuiră să vie în țara cea multlăudată a Moldovei, sperând că acolo se vor îmbogăți cu ușurință. Ei merseră deci cum putură, încetul cu încetul, și mai călări, și mai pe jos, și mai în căruță, ca oamenii subțiri la ... mult decât astronomii, n-avem ce căuta. — Ai dreptate, răspunse celalalt. Astfel învățații călători care veniseră așa de departe, spre a se îmbogăți Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ... Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință Grigore Alexandrescu - O profesiune de credinţă O profesiune de credință de Grigore Alexandrescu Domnilor alegători, mă rog să fiu ascultat, Și după ce m-ăți citi mă rog să fiu deputat. Căci am cuvinte să crez că la Divanul ad-hoc, Bine lumei o să fac și rol nobil o se joc, După cum puteți vedea Din mărturisirea mea. Încă pînă-a nu mă naște, eu am fost patriot mare, Și după ce m-am născut Pentru ale noastre drepturi m-am luptat fără-ncetare Pînă într-acest minut. Cunoscînd că într-o țară fericirea generală Se compune totdeauna din acea particulară, Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare, Am îmbogățit eu statul, cumparînd-mi moșioare, Iar guvernul, ce văzuse vrednicia și talentul, Îmi da ranguri pe tot anul, siluind Regulamentul, Pe cînd mulți păcătoși alții, lipsiți de capacitate, Servind țării din pruncie stau cu buzele umflate. Apoi cînd streine armii țara noastră ocupară, De la cine înlesnire întru toate ele-aflară? Cine pentru zece care a făcut ades cinci sute, Numai ca să nu se-ntîmple s-auz vorbe neplăcute? Cînd era în lipsă țara, subt a mea isprăvnicie, Am ... Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada Țiganiada sau Tabăra de Ion Budai-Deleanu POEMATION EROI CĂ“MICO-SATIRĂ�C. ALCĂTUIT ÎN DOAOSPRĂZECE CÂNTECE DE LEONĂ€CHI DIANĂˆU ÎMBOGĂȚIT CU MULTE ÎNSĂMNĂRI ȘI LUĂRI AMINTE CRITICE. FILOSOFICE, ISTORICE, FILOLOGICE ȘI GRAMATICE, DE CĂTRĂ MITRU PEREA ș-alții mai mulți in anul 1800. Țiganiada:Prolog Țiganiada:Cântecu I Țiganiada:Cântecul a II Țiganiada:Cântecul a III Țiganiada:Cântecul a IV Țiganiada:Cântecul a V Țiganiada:Cântecul a VI Țiganiada:Cântecul a VII Țiganiada:Cântecul a VIII Țiganiada:Cântecul a IX Țiganiada:Cântecul a X Țiganiada:Cântecul a XI Țiganiada:Cântecul a XII Țiganiada , adecă lucru sau povestea țiganilor. Omer încă de la Illion, tăria TroĂ¡dei, au numit cântecul său Illiada . Virghil, de la Enèa, eroele pe care au cântat, au chiemat cântarea sa Enèada etc . Și autoriul ceastă istorie a țiganilor numește Țiganiada . Mitru Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară" Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ... Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale Literatura politică a lui Caragiale de Paul Zarifopol Dând drumul unui năduf, ce ar putea părea vechi și adânc, scrie Caragiale doctorului Urechia, cu data de 27 decembrie 1907, următoarele: Intrarea în viața publică mi-a fost pân-acuma închisă de boierii și de ciocoii noștri pe simpla bănuială instinctivă că n-aș fi amantul destul de fidel al sacrei noastre Constituțiuni. De ce adică astăzi, la bătrânețe, să nu fiu leal, să nu le dau dreptate oamenilor, aratând pe față de ce sentimente sunt animat față de actuala organizare de stat? De ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împrejurările sociale și politice la care am asistat și ca istoric, nu numai ca simplu comediante. Și deși mamelucărimea mă va huidui în unison, poate să am norocul ca în mulțimea lumii cinstite, inteligente și dezinteresate, să găsesc câteva aprobări, care să mă plătească cu prisos de necazurile înlungatei mele proscripțiuni. În o scrisoare precedentă către același (9 decembrie 1907), Caragiale anunțase intenția de a scoate o foaie săptămânală în sensul broșurii 1907, cu încrederea că, acum, scrisul său, dezvelind ticăloșia politicienilor, ... Vasile Alecsandri - Oprişanul I Colo-n țara muntenească, Țară dulce, românească, Ca și cea moldovenească, În oraș, la București Sunt curți nalte și domnești, Iar în curți o sală mare Unde șede la prânzare Mihnea-vodă cel cruntat De boieri înconjurat. ,,Boieri mari, boieri de rând! (Zice domnul închinând) Toți mâncați, cu toții beți Și cu bine petreceți; Numai unul poftă n-are De băut și de mâncare, Cantar Slutul, armaș mare! Ori bucatele nu-i plac, Ori de noi nu-i este drag!" Boierimea-ncet râdea, Iar Cantarul răspundea: ,,Alei! doamne Mihnule, Mihnule netihnule! [1] Alei! tu, stăpânul meu, Lumina-te-ar Dumnezeu! Bucatele tale-mi plac Și de oaspeți îmi e drag, Dar unde s-au pomenit, S-au văzut și auzit Două săbii într-o teacă, Doi domni în țară săracă? Măria-ta-n București, Oprișanu-n Stoienești! Ce-am văzut la Oprișanul N-am văzut nici la sultanul, Că el are-n câmp, la soare, Mii și sute de mioare... Ies în vară fătătoare; Berbeci are sute-ntregi, Cu cozile pe telegi, Și ciobani tot înarmați, Cu postavuri îmbrăcați, De nu crezi că sunt ciobani, Ci chiar neaoși căpitani. Nu mi-e ciudă de asta ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni ... drumul pe calea pedantismului cailor neînvățați, ce își zic literatori, de calcă fără frâu peste toate lexicoanele lumii și peste logică, pentru a îmbogăți sistemele d-voastră. D-voastră ați introdus în România patosul declamațiilor reci, argumentația pentru un pahar de apă, tomuri pentru descoperirea unei reguli de gramatică ... Ioan Slavici - Cine pleacă%3F Cine pleacă? de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Cine pleacă?,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 85 (18 Aprilie), p. 1. Călare pe armăsar sirep, cu capul ridicat și cu buzduganul în mână, gata în fie-care clipă să se încaere în luptă, și să-șÄ pună viața în joc, - așa ni-l închipuim, căcÄ așa-l scim pe barbarul medieval – e omul stăpânit de un singur gând: că el este el însuși, singur în felul lui, maÄ presus de toțÄ și de tĂ³te, și că i se cuvine să-Ä țină în supunere pe toțÄ și tĂ³te să le stăpânĂ©scă. Intrupare a egoismului nelimitat, el e rîvnitor, nesățios în poftele luÄ și desfrînat în satisfacerea trebuințelor sale. Aspru și nemilos, el calcă în piciĂ³re orÄ în copitele calului sĂ©Å holdele semÄ•nate de alțiÄ, rumpe, frînge, dărâmă orÄ dă pradă foculuÄ bogățiile, pe care nu le pĂ³te lua cu sine, schingiuesce și omĂ³ră pe ceÄ ce nu vor să i se dea robÄ, îșÄ consideră soția ca sclavă, e gata să intre în luptă și cu frațiÄ, și cu fiiÄ, și cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎMBOGĂȚITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru ÎMBOGĂȚIT. Apocalipsa Capitol 18 Apocalipsa 17 Apocalipsa Capitol 18 1 După aceea, am văzut pogorîndu-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și pămîntul s`a luminat de slava lui. 2 El a strigat cu glas tare, și a zis: ,,A căzut, a căzut, Babilonul cel mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urîte; 3 pentrucă toate neamurile au băut din vinul mîniei curviei ei, și împărații pămîntului au curvit cu ea, și negustorii pămîntului s`au îmbogățit prin risipa desfătării ei.`` 4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: ,,Ieșiți din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei, și să nu fiți loviți cu urgiile ei! 5 Pentrucă păcatele ei s`au îngrămădit, și au ajuns pînă în cer; și Dumnezeu Și -a adus aminte de nelegiuirile ei. 6 Răsplătiți -i cum v`a răsplătit ea, și întoarceți -i de două ori cît faptele ei. Turnați -i îndoit în potirul în care ... Genesa Capitol 26 Genesa 25 Genesa Capitol 26 1 În țară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s`a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. 2 Domnul i S`a arătat, și i -a zis: ,,Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în țara în care îți voi spune. 3 Locuiește ca străin în țara aceasta; Eu voi fi cu tine, și te voi binecuvînta; căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale, și voi ținea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.`` 4 Îți voi înmulți sămînța, ca stelele cerului; voi da seminței tale toate ținuturile acestea; și toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînța ta, ca răsplată 5 pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, și legile Mele.`` 6 Astfel Isaac a rămas la Gherar. 7 Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: ,,Este sora mea.`` Căci îi era frică să spună că este nevastă- ... Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. 4 Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește. 5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. - 10 Cine clipește din ochi este o pricină de întristare, și cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. - 12 Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile. - 13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua ... Proverbele Capitol 28 Proverbele 27 Proverbele Capitol 28 1 Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tînăr. - 2 Cînd este răscoală într`o țară, sînt mulți capi, dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuește. - 3 Un om sărac care apasă pe cei obijduiți, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. - 4 Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. - 5 Oamenii dedați la rău nu înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înțeleg totul. - 6 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. - 7 Celce păzește legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînați face rușine tatălui său. - 8 Cine își înmulțește avuțiile prin dobîndă și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. - 9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să n`asculte legea, chiar și rugăciunea lui este o scîrbă. - 10 Cine rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moștenesc fericirea. - 11 Omul bogat se crede înțelept, ... Apocalipsa Capitol 3 Apocalipsa 2 Apocalipsa Capitol 3 1 ,,Îngerului Bisericii din Sardes, scrie -i: ,,Iată ce zice Cel ce are cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele: ,,Știu faptele tale: că îți merge numele că trăiești, dar ești mort. 2 Veghează, și întărește ce rămîne, care e pe moarte, căci n`am găsit faptele tale desăvîrșite înaintea Dumnezeului Meu. 3 Adu-ți aminte dar cum ai primit și auzit! Ține, și pocăiește-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoț, și nu vei ști în care ceas voi veni peste tine. 4 Totuș ai în Sardes cîteva nume, cari nu și-au mînjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcați în alb, fiindcă sînt vrednici. 5 Cel ce va birui, va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu -i voi șterge nicidecum numele din cartea vieții, și voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu și înaintea îngerilor Lui.`` 6 Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul.`` 7 Îngerului Bisericii din Filadelfia scrie -i: ,,Iată ce zice Cel Sfînt, Cel Adevărat, Celce ține cheia lui David, Celce deschide, și nimeni nu va închide, Celce închide, și nimeni nu va deschide: 8 ,,Știu ... Genesa Capitol 14 Genesa 13 Genesa Capitol 14 1 Pe vremea lui Amrafel, împăratul Șinearului, lui Arioc, împăratul Elasarului, lui Chedorlaomer, împăratul Elamului, și lui Tideal, împăratul Goiimului, 2 s`a întîmplat că ei au făcut război cu Bera, împăratul Sodomei, cu Birșa, împăratul Gomorei, cu Șineab, împăratul Admei, cu Șemeeber, împăratul Țeboimului și cu împăratul Belei sau Țoarului. 3 Aceștia din urmă s`au adunat cu toții în valea Sidim, adică Marea Sărată. 4 Timp de doisprezece ani fuseseră supuși lui Chedorlaomer; și în anul al treisprezecelea s`au răsculat. 5 Dar, în anul al patrusprezecelea Chedorlaomer și împărații cari erau cu el au pornit, și au bătut pe Refaimi la Așterot-Carnaim, pe Zuzimi la Ham, pe Emimi la Șave-Chiriataim, 6 și pe Horiți în muntele lor Seir, pînă la stejarul Paran, care este lîngă pustie. 7 Apoi s`au întors, au venit la En-Mișpat, sau Cades, și au bătut pe Amaleciți pe tot ținutul lor, ca și pe Amoriți, cari locuiau la Hațațon-Tamar. 8 Atunci au ieșit împăratul Sodomei, împăratul Gomorei, împăratul Admei, împăratul Țeboimului și împăratul Belei sau Țoarului, și s`au așezat în linie de bătae împotriva lor, în ... Genesa Capitol 30 Genesa 29 Genesa Capitol 30 1 Cînd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, și a zis lui Iacov: ,,Dă-mi copii, ori mor!`` 2 Iacov s`a mîniat pe Rahela, și a zis: ,,Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?`` 3 Ea a zis: ,,Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, și să am și eu copii prin ea.`` 4 Și i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; și Iacov s`a culcat cu ea. 5 Bilha a rămas însărcinată, și a născut lui Iacov un fiu. 6 Rahela a zis: ,,Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, și mi -a auzit glasul, și mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat). 7 Bilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, și a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8 ... 1 Samuel Capitol 2 1 Samuel 1 1 Samuel Capitol 2 1 Ana s`a rugat, și a zis: ,,Mi se bucură inima în Domnul, Puterea mea... a fost înălțată de Domnul; Mi s`a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei, Căci mă bucur...... de ajutorul Tău. 2 Nimeni nu este sfînt ca Domnul; Nu este alt Dumnezeu decît Tine; Nu este stîncă așa ca Dumnezeul nostru. 3 Nu mai vorbiți cu atîta îngîmfare, Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mîndrie; Căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul, Și toate faptele sînt cîntărite de El. 4 Arcul celor puternici s`a sfărîmat, Și cei slabi sînt încinși cu putere. 5 Cei ce erau sătui, se închiriază pentru pîne, Și ceice erau flămînzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naște de șapte ori, Și cea care... avea mulți copii stă lîncezită. 6 Domnul omoară și învie, El pogoară în locuința morților și El scoate de acolo. 7 Domnul sărăcește și El îmbogățește, El smerește și El înalță 8 El ridică din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să -i pună să șadă ... ... acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osînză, 28 și locuia în cetăți nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărîmate. 29 Nu se va mai îmbogăți, averea nu -i va crește, și avuția nu se va mai întinde pe pămînt. 30 Nu va putea ieși din întunerec, flacăra îi va arde ... Psalmii Capitol 49 Psalmii 48 Psalmii Capitol 49 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultați lucrul acesta, toate popoarele, luați aminte, toți locuitorii lumii: 2 mici și mari, bogați și săraci! 3 Gura mea va vorbi cuvinte înțelepte, și inima mea are gînduri pline de judecată. 4 Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei. 5 Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei? 6 Ei se încred în avuțiile lor, și se fălesc cu bogăția lor cea mare. 7 Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu prețul răscumpărării. 8 Răscumpărarea sufletului lor este așa de scumpă, că nu se va face niciodată. 9 Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul. 10 Da, îl vor vedea: căci înțelepții mor, nebunul și prostul deopotrivă pier, și lasă altora avuțiile lor. 11 Ei își închipuiesc că vecinice le vor fi casele, că locuințele lor vor dăinui din veac în veac, ei, cari dau numele lor la țări întregi. 12 Dar omul pus în cinste nu dăinuiește, ci este ca dobitoacele cari ... Proverbele Capitol 21 Proverbele 20 Proverbele Capitol 21 1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. - 2 Omul socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. - 3 A face dreptate și judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. - 4 Privirile trufașe și inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. - 5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belșug, dar celce lucrează cu grabă n`ajunge de cît la lipsă. - 6 Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte. - 7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. - 8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine. 9 Mai bine să locuiești într`un colț pe acoperiș, decît cu o nevastă gîlcevitoare într`o casă mare. - 10 Sufletul celui rău dorește răul, semenul lui n`are nici o trecere înaintea lui. - 11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. - 12 Cel neprihănit se uită la ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMBOGĂȚITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru ÎMBOGĂȚIT. ... ÎMBOGĂȚÍRE , îmbogățiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) îmbogăți și rezultatul ei . - V. îmbogăți ... ÎNAVUȚÍ , înavuțesc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) îmbogăți ( 1 ) . - În + avut ( după îmbogăți ÎMBOGĂȚÍ , îmbogățesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A deveni sau a face să devină bogat ; a ( se ) înavuți , a ( se ) în stări . 2. Tranz . și refl . A ( se ) adăuga noi elemente unui bun material sau spiritual , a face să devină sau a deveni mai numeros , mai cuprinzător , mai complex ; a ( se ) dezvolta , a ( se ) mări . - În + ... ÎNSTĂRÍ , înstăresc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) îmbogăți CÂȘTIGÁT , - Ă , câștigați , - te , adj . 1. Care a fost obținut de cineva . 2. ( Despre oameni ) Care s - a ales cu un folos ( din ceva ) , care și - a îmbogățit cunoștințele , ... A reproduce un desen sau o schiță cu ajutorul hârtiei de calc . 2. A forma cuvinte sau expresii noi ori a îmbogăți ... Despre țesuturi , oase , leziuni pulmonare etc . ) A se întări prin depuneri de săruri de calciu . 2. ( Despre diverse substanțe ) A se îmbogăți ... CHIABURÍ , chiaburesc , vb . IV . Refl . ( Rar ) A deveni chiabur ; p . gener . a se îmbogăți CHIVERNISÍT , - Ă , chivernisiți , - te , adj . ( Pop . și fam . ) Care are o situație materială bună ; pricopsit , căpătuit ; înstărit , îmbogățit . - V. ... a învălui . 2. Tranz . A pune stăpânire ; a cuceri . 3. Refl . A - și mări averea ; a se îmbogăți . III. Tranz . 1. ( Despre corpuri ) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale ; a ocupa . 2. ( Despre numere ) A ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||