Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȚINE, PUNE, LUA, SUB, POP, SEAMĂ, BANDĂ, FACE, OCHI, VENI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SAU: SĂU.

 

SAU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SAU conj. 1. (Cu funcție disjunctivă) Ori, fie: a) (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii) Plânge sau râde? (Al doilea membru al disjuncției este o negație) Sunt sau nu sunt? b) (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative) Doriți cafea sau ceai? ** (Corelativ, indică necesitatea de a alege între două alternative) Sau luni, sau miercuri. * (În enumerări, precedând fiecare element al enumerării sau numai pe ultimul) Pentru a da la rindea se întrebuințează sau rindeaua sau cioplitorul sau gealăul. 2. (Cu funcție explicativă) Adică, cu alte cuvinte. Adunarea, sau soborul întregii țări. 3. (Cu funcție copulativă) Precum, și. Nisipul se găsește pe fundul râurilor, lacurilor sau mărilor. 4. (În propoziții interogative, cu funcție conclusivă, atenuată de o nuanță de îndoială) Nu cumva? oare? poate? De ce nu scrii? Sau n-ai timp? - + au^1.

Sursa : DEX '98

 

SAU conj. v. ori.

Sursa : sinonime

 

sau conjcț.

Sursa : ortografic

 

SAU conj. 1) (exprimă un raport disjunctiv și leagă două părți de propoziție sau două propoziții coordonate) Ori; fie (). Azi sau mâine. El sau ea. Cântă sau dansează. 2) (exprimă un raport apozitiv și leagă două părți de propoziție ori, mai rar, două propoziții) Altfel zis; adică. Autorul Luceafărului sau M. Eminescu. 3) (exprimă un raport copulativ, integrativ și introduce ultima dintre părțile omogene) Precum și; de asemenea și. Se poate pescui în lacuri, în râuri, în mări sau în oceane. [Monosilabic] / + au

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SAU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1185 pentru SAU.

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

... Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul şi forţele Anatolida sau Omul și forțele de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I. Empireul și Tohu-Bohu 2 II. Imnul creațiunii 2.1 I. Lumina 2.2 II ... 2.3 III. Apele 2.4 IV. Astrele 2.5 V. Peștii și păsările 2.6 VI. Animalele pământului 2.7 VII 3 III. Viața sau androginul 3.1 I 3.2 II 3.3 III 3.4 IV 3.5 V 3.6 VI 4 IV. Arborul științei 4.1 ... de măsurare O rază de la soare și până la pământ, D-aci până la ceruri e mare depărtare! Unimi d-astă măsură nenumărate sânt. Sau cât este din centrul al centrelor tăriei Și până peste polul și cel mai depărtat, De șapte ori atâta principiul fericirii A-mpins ...

 

Antim Ivireanul - Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinței

... Antim Ivireanul - Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinţei Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinței de Antim Ivireanul Pocăința iaste întoarcerea de bună voe din răotăți spre bunătăți și de la diiavolul întoarcere spre Dumnezeu prin ...

 

Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale

... Nicolae Filimon - Ghibelini şi guelfi sau diferite partide muzicale Ghibelini și Guelfi sau diferite partide muzicale de Nicolae Filimon Daca politica își are facțiunele sale sau doctrinarii săi de diferite nuanțe și culori, nici muzica nu fu scutită de asemenea lupte, are și ea partidele sale împărțite în retrograzi, staționari, progresiști ... ca să aprinză capetele mai multor eterodocși muzicali și iată-ne veniți, de la o simplă conversațiune despre teatrul nostru, la o luptă de principe sau de opinii. Fiecare din individele ce compuneau adunarea își avea școala sa, maeștrii săi de predilecțiune și convicțiunea sa. Primul interlocutor, sau partizanul lui Verdi, crezînd că n-a lăudat de ajuns pe maestrul său, printr-o mișcare de o nedescriptibilă aroganță, zise: — Muzica ... marilor maeștri germani Sebastian Bach, Mozart și Beethoven? Nu știți d-stră proverbul: gust italian, instrucțiune germană și finețe franceză? Trebuie să fie cineva surd sau să nu aibă deloc inimă ca să nu poată simți și a nu se entuzia de sublimele melodii ale operii Don Juan de ... a satisface nevoile tutulor popoarelor, ea urmează a se prezinta la fiecare în parte sub diferite forme. La un popor apăsat de tiranie ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Dragomir sau Cetatea lui Radu Negru

... Dimitrie Bolintineanu - Dragomir sau Cetatea lui Radu Negru Dragomir sau Cetatea lui Radu Negru de Dimitrie Bolintineanu Pe un pisc sălbatic și vijălios, Unde urlă-n poale Argeșul spumos, Este o cetate. Armia maghiară Va ... tot s-a mîntuit; Ce-a rămas, de rîpă eu am azvîrlit. Starea noastră tristă cere mîntuință, Ori prin moartea noastră sau prin biruință. Moartea nu spăimîntă decît pe mîrșavi: Moartea-i logodită cu acei mai bravi. Cela ce nu moare pentru-al țării bine, N-are ...

 

Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala

... Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala de Nicolae Filimon Cuprins 1 Capitolul I - Slujnicăria 2 Capitolul II - Mitică Rîmătorian 3 Capitolul III - Cafeneaua din pasagiu 4 Capitolul IV ... slujnicarul nu voiește să înțeleagă că ciocoiul Convenției este mai venal și mai fără inimă decît acela al Regulamentului. Slujnicarii sînt de mai multe categorii sau tagme. Cînd face parte din ortaua poeților, atunci cată să fugi cît vei putea de dînsul sau să te rogi lui Dumnezeu ca să-ți dea răbdarea lui Iov din Biblie, căci altfel nu vei putea să suferi scălămbăturile și declamările lui ... cu susul în jos. Slujnicarul adevărat, pe lîngă alte daruri, mai are și virtutea cumpătării; el șade toată ziua în cafenea, fără să guște ceva, sau daca din întîmplare bea o cafea neagră sau o dulceață, potrivește tocmai timpul cînd cafeneaua este plină de oameni și pleacă fără să plătească. Unii zic că fac aceasta din distracțiune, dar gurele ... cu o voce iarăși convențională: — Rezi!… Rezi!… — Ei, bine, aud, nu sunt surdă, răspunse vocea dinlăuntru, cu un acent de nepăsare sau

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul şi nepotul Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul de Ion Luca Caragiale „Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată ...

 

Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene

... Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc de Constantin Stamati Cuprins 1 Partea I 2 Partea II 3 Partea III 4 Partea IV Partea I L’homme est de ... spre el, Repede ca un vârtej De mai că nu l-au stropșit, Și zicea: “Ce vrei să-ți dau, Comorile de sub munți, Sau să te fac împărat? Căci eu nu pot s-aleg Cine-i bun și cine-i rău, Și demn de al meu dar, Pentru că ... fie potriviți Acei ce se însoțesc, Pentru că ea are ochi... Și ea îți va da un măr Cu care tu să alergi La izvor sau la pârău: Și acel măr despicând, Din el pruncă va ieși, Ursita mireasa ta, Căreia din al tău pumn Îndată apă să-i dai, Căci ... iarna din hogeag, Când soarele luminos, Dimineața răsărind, Îl vopsește fel de fel, Aci ca când ar ieși Foc pe gură de cuptor, Aci mohorât sau roș Ca sângele închegat. Dar când nourul văzu Alergând Bogdan mereu, Pe luciul de arin, Făr’ a se teme de el, Atunci fața ...

 

Alecu Donici - Adevărul sau cucoșul de la moară

... Alecu Donici - Adevărul sau cucoşul de la moară Adevărul sau cucoșul de la moară de Alecu Donici Cucoșul, știți prea bine, că are însușire De a ne da de știre Prefacerile zilei ș ...

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 ... la ceriu ridică, înalță adînci oftări,     Plîng cu tînguire mare, privind jalnicele stări.     Aice am trebuință de Iraclit [6] să aduc,     Starea Moldovii să plîngă, sau să pui să scrie Iung [7] .     Dar, în câtu-i prin putință, mă voiu nevoi și eu     Osînda țării a scrie, oricât-mi ...

 

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion

... Grigore Alexandrescu - Răzbunarea şoarecilor sau moartea lui Sion Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion de Grigore Alexandrescu Pe Dealul Mitropoliei, În Arhiva României, Unde statul grămădește Tot ce nu-i mai trebuiește, Unde s-află aruncate ... Ne-a fost chiar ca un părinte, un zelos ocrotitor. Nimeni din voi nu se plânge că din cuib a fost gonit, Sau că într-aceste ziduri vreo pisică a-ntâlnit. Sau că n-a putut să roază de frica vrunui dușman Pergamentele antice, condicile de divan; Soarta ne era prosperă, șeful trecea zâmbitor, Generațiile ... grabă porni Făcu la Focșani gustare, și seara în Iași sosi. II Noaptea domnea în natură, Și zefirii răcoroși Suflau cu-aceeași măsură La drepți sau necredincioși; De a zilei osteneală Sion dormea obosit: Dormea! fără îndoială, În somnul lui fericit, Visele, tainici ființe, Din loc în loc îl ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei

... Mihail Kogălniceanu - Prefaţă la Cronicile României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei de Mihail Kogălniceanu La 10 aprilie, anul acesta, 1872, s-au împlinit douăzeci de ani de când am dat la lumină ... Petru cel Mare pe țărmul Prutului, ei nu numai arătau durerile tristului secol în care trăiau, dară prevedeau și prevesteau viitoarele nenorociri ale țării: tăierea sau izgonirea ultimilor domni români, secolul de fier și de tină al fanarioților, prefacerea orașelor dunărene în cetăți turcești, cedarea pe un timp a banatului ... Vladimirescu revendică drepturile nu numai ale țării, dar și ale claselor dezmoștenite. El ia arma nu numai în contra fanarioților, dar și în contra boierilor sau a despoitorilor norodului , spre a întrebuința propriile sale cuvinte [1]. Revoluțiunea sa națională, și totodată socială, este sâmburele nu numai al ... a toată independența, a toată libertatea și legalitatea din lăuntru! Domnii nu se mai aleg de țară; ei se numesc în Constantinopol sau, mai bine zicând, în Petersburg; și nota contelui Nesselrode contestă națiunii române până și glorioasa sa origine! Când prezentul era atât de negru, iată și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SAU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11584 pentru SAU.

ȚINE

... a iubi pe cineva . 9. Intranz . ( Urmat de un verb la conjunctiv ) A dori mult ca ceva să se întâmple , să se facă sau să fie ; a simți imboldul de a face ceva . III. 1. Tranz . A face ca trupul ( sau o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc ( prinzându - l cu mâinile sau legându - l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc " sau " în loc " ) A opri pe cineva sau ceva din mersul său , făcându - l să rămână pe loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face ... Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua ...

 

PUNE

... împotrivi , a sta împotrivă . Te pui pentru un fleac ! 9. Refl . recipr . A se lua la întrecere , a se măsura sau a se compara cu cineva . 10. Refl . A tăbărî asupra cuiva , a se repezi la cineva . 11. Tranz . A ... A începe o acțiune , a se apuca ( cu stăruință ) de ceva . 13. Tranz . ( În loc . și expr . ) A pune ( pe cineva sau ceva ) la probă ( sau la încercare ) = a încerca pe cineva sau ceva ( spre a - i cunoaște valoarea , însușirile ) . A pune ( pe cineva ) la cazne = a căzni , a chinui ... chestiona . A pune stavila = a stăvili . A pune în primejdie = a primejdui . A - și pune nădejdea ( sau speranța , credința ) în cineva sau ceva = a nădăjdui , a se încrede în ajutorul cuiva sau a ceva . A pune temei = a se bizui , a se întemeia . A pune vina ( pe ...

 

LUA

... 10. ( Despre vase ) A avea o anumită capacitate , a cuprinde . 11. ( În expr . și loc . vb . ) A lua măsura ( sau măsuri ) = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect . A lua ( ceva ) cu chirie = a ... arenda . A lua parte = a participa . A lua pildă = a imita exemplul altuia . A lua obiceiul ( sau năravul etc . ) = a se obișnui să . . . A lua ( pasaje sau idei ) dintr - un autor = a reproduce într - o scriere sau într - o expunere proprie idei extrase din alt autor ( indicând sursa sau însușindu - și pasajul în mod fraudulos ) . A lua ființă = a se înființa . A lua sfârșit = a se ... și lua numele de la . . . = a purta un nume care se leagă de . . . , care amintește de . . . A lua o notă bună ( sau rea ) = a obține o notă bună ( sau rea ) . A lua apă = ( despre ambarcații ) a avea o spărtură prin care intră apa , a se umple de apă ...

 

SUB

... SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement ... cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ) închis , încuiat . A trece ( ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum , niciodată . Sub semnătură = cu numele semnat ( spre confirmare ) . Sub titlu de . . . = purtând numele sau titlul de . . . Sub lozinca . . . = cu cuvântul de ordine , cu deviza . . . 3. ( Înaintea unui numeral sau ...

 

POP

... S . n . invar . Bucată de muzică ușoară cu temă și linie melodică inspirată din muzica folclorică . 2. Adj . invar . ( În sintagma ) Muzică pop = muzică ușoară sau rock , cu largă audiență la public . - Cuv . engl . POP ^1 , popi , s . m . 1. Stâlp , bârnă , par , prăjină etc . având diverse întrebuințări , mai ales ca ... lungă de lemn , prăjină sau par , folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard , crengile unui pom etc . ; proptea , sprijin ; b ) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid , un planșeu , un acoperiș ; c ) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care , având unul dintre capete înfipt în talpa prispei , susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului ; d ) ( reg . ) fiecare dintre stâlpii care , având ... capete înfipt în pământ , susțin un gard sau o poartă . 2. ( Reg . ) Nume dat mai multor piese , obiecte sau părți ale acestora , asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop ^1 ( 1 ) ori executate dintr - un pop ^1 . 3. Grămadă de snopi sau

 

SEAMĂ

... îndeosebi . A - și da seama = a constata , a se lămuri , a pricepe . A lua seama ( sau seamă ) = a ) a se gândi , a reflecta adânc , a fi atent ; b ) a supraveghea ; c ) a ... seama = a se răzgândi . 2. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de folos , interes , grijă ) Pe seama ( cuiva ) = a ) în folosul sau în interesul ( cuiva ) ; b ) în sarcina ( cuiva ) , asupra ( cuiva ) . A lăsa pe ( sau în ) seama cuiva sau a da pe ( sau în ) seamă ( sau în seama cuiva ) = a da ( sau a lăsa ) în paza , în grija , în posesia cuiva . A lua seama ( de cineva ) = a se ocupa , a ... A ține seama ( sau , rar , seamă ) de cineva ( sau de ceva ) = a lua în considerație , a avea în vedere pe cineva ( sau ceva ) . 3. Însemnătate , importanță ; vază , faimă . 4. Fel , gen ; soi . 5. Rost , rânduială . 6. Socoteală , calcul ; cont . 7. Număr , cantitate ( nehotărâtă ) ; câțiva . O seamă de ...

 

BANDĂ

... BÁNDĂ^2 , benzi , s . f . 1. Fâșie de stofă , hârtie , de piele etc . cu care se înfășoară , se leagă sau se întărește ceva ; bantă . 2. ( în sintagmele ) Bandă de magnetofon = fâșie magnetizată pe care se imprimă și de pe care se pot reproduce sunete cu ... Bandă rulantă ( sau de transport , continuă ) = fâșie lată de piele , de cauciuc , de plăci metalice etc . , pe care se transportă automat materiale sau piese fabricate sau în curs de fabricație ; conveier . Lucru pe ( sau la ) bandă ( rulantă ) = sistem de lucru constând din operații executate succesiv de un șir de lucrători asupra unui obiect aflat pe o banda rulantă care ... Margine elastică a mesei de biliard . 4. Șină care leagă cele două țevi ale unei arme de vânătoare . 5. Grup de frecvențe vecine sau apropiate ale unei radiații electromagnetice sau sonore . 6. ( în sintagmele ) Bandă etalon = bandă magnetică cu înregistrări speciale pentru reglarea sau verificarea parametrilor unui magnetofon sau magnetoscop . Bandă de frecvențe = a ) interval de frecvență în care un aparat electronic își menține caracteristicile specificate ; b ) ansamblu de frecvențe radioelectrice atribuite ...

 

FACE

... face să plec . 4. A predispune la ceva ; a îndemna . Timpul urât îl face trist . IV. 1. A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să - și schimbe starea inițială , să ajungă într - o anumită situație . L - a făcut om . 2. A preface , a ... 1. A proceda ; a acționa ; a se comporta . Fă cum știi . 2. A - i merge cuiva bine ( sau rău ) , a o duce bine ( sau rău ) . 3. ( În superstiții , determinat prin " a bine " , " a rău " , " a ploaie " etc . ) A prevesti , a ... b ) nu e de prestigiul cuiva , nu cadrează cu . . . III. 1. A se îndrepta , a merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am să te cert , făcea ... 2. ( despre drumuri , văi etc . ) A se desfășura , a se deschide ( înaintea ochilor ) . Se făcea o vale lungă . 3. ( despre senzații ...

 

OCHI

... pentru a le pune în contact direct cu flacăra . 6. S . n . ( Mai ales la pl . ) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă , astfel ca gălbenușul să rămână întreg ( cu albușul coagulat în jurul lui ) . 7. S . m . Complex de muguri existent pe nod la ... suprafața unui lichid . 11. S . m . ( În sintagmele ) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent , care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică , ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită ; indicator de acord . 12. S . m . Fiecare dintre punctele de ... joc etc . 13. S . n . Fig . Pată de lumină , licărire , punct strălucitor . III. S . m . Compuse : ochi - de - pisică = a ) disc de sticlă sau de material plastic ( montat într - o garnitură de metal ) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare ... unui studio , permițând însă o vizibilitate bună ; ochiul - boului = a ) ( Bot . ) nume dat mai multor plante din familia compozeelor , cu inflorescențe mari , albe sau viu colorate ; b ) ( Ornit . ) pitulice ; ochiul - lupului = a ) plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule ( Lycopsis arvensis ) ; b ) plantă erbacee ...

 

VENI

... VENÍ , vin , vb . IV . Intranz . 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește ; a se apropia de un loc , de o așezare ; p . ext . a merge , a trece ... 2. A sosi , a ajunge undeva sau la cineva ( pornind dintr - un punct anumit ) . 3. A se duce în vizită ( sau în treacăt la cineva sau undeva , a trece pe la cineva ; a se prezenta ; p . ext . a apărea , a se ivi . 4 ... să se afle , unde se cuvine să fie , unde este așteptat . 7. ( Despre așezări , locuri , construcții ) A fi situat într - un anumit loc sau într - o anumită poziție . 8. A se vedea , a se pomeni , a ajunge într - o anumită poziție , situație , stare ... 11. ( Despre încălțăminte , îmbrăcăminte ) A fi pe măsura cuiva , a se potrivi ; p . ext . a - i ședea cuiva bine ( sau rău ) . 12. A - i reveni sau ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...