Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ÎMPOTRIVI

  Vezi și:ÎMPOTRIVEALĂ, ÎMPOTRIVIRE, ÎMPOTRIVI, ÎMPOTRIVITOR, ÎNCONTRA, CEDA, CRÂCNI, IREZISTIBIL, LUPTA, NEAPĂRAT ... Mai multe din DEX...

ÎMPOTRIVIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎMPOTRIVÍT, -Ă, împotriviți, -te, adj. (Înv., rar) Opus, contrar. - V. împotrivi.

Sursa : DEX '98

 

ÎMPOTRIVÍT adj. v. advers, contrar, dimpo-trivă, opus, potrivnic.

Sursa : sinonime

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎMPOTRIVIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 81 pentru ÎMPOTRIVIT.

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale Procedee electorale de Ion Luca Caragiale Ne cade în mână copia unui document foarte interesant - o circulară adresată tutulor președinților de comitete electorale din județe de către d. C. A. Rosetti. Ne grăbim a-l da la lumină ca o nouă și o strălucită dovadă de chipul cum înțeleg radicalii noștri libertatea în alegeri. D-lui președinte al comitetului electoral de... București, 23 Aprilie 1879 Domnule Președinte, Comitetul electoral al partidei naționale-liberale din București, completându-se prin delegații mai multor comitete electorale județene, este mai în pozițiune astăzi de a vă da concursul de care ați putea avea trebuință spre a duce la bun sfârșit însărcinarea pusă de alegători comitetului ce președeți. Ne punem dar la dispozițiunea d-voastră, pentru orice trebuință veți simți și care ar fi de natură a se putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului I și II au a se începe în curând. Dacă din esaminarea listelor electorale ar rezulta pentru d-voastră oarecari dificultăți, ce s'ar putea înlătura prin concursul nostru, vă rog să binevoiți a ne trimite acele liste împreună cu ...

 

Constantin Negruzzi - Sobieski și românii

... va fi slobodă a ieși cu arme și bagaje, fără a i se face nimică, iar cutezând a se împotrivi, cetatea se va cotropi, și garnizoana se va trece subt ascuțitul sabiei. — Du răspuns măriei sale, zise bătrânul, că laude și îngroziri de aste ... spatele fiiului său. — Cum! atâța sunteți? — Zece din noi au pierit din mila măriei tale. — Voi ați cutezat a vă împotrivi mie și a-mi omorî atâța viteji? zise regele. O, asta nu se va trece așa! urmă turbat de mânie; trebui o pildă ... înturnându-se cătră români: Voinicilor, zise, sunteți slobozi, mergeți în pace și spuneți copiilor și fraților voștri că ați avut cinstea a vă împotrivi

 

Ștefan Octavian Iosif - Nobil

Ştefan Octavian Iosif - Nobil Nobil de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 La scară l-au întins, pe ticălos, Să-l bată, căci a fost nelegiuit, Căci a mințit, și a furat, și dracul știe Ce răutăți și crime a săvîrșit. Dar el se împotrivea mereu, strigînd: "Să nu v-atingeți voi de trupul meu ! Căci n-aveți dreptul ăsta, după lege... Sunt nobil eu !" Ați auzit, voi, duhuri strămoșești, Acest cuvînt, această provocare? De-acum nici n-ar mai trebui bătut, Ci dus d-a dreptul la

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii familii sfârșându-să, toate driturile sali au trecut în Casa de Orleans, prin Valentina Milanului, cari să măritasă după acest vestit duc de Orleans, ci s-au omorât de Ioan, ducul de Burgon. Stare ce jalnică întru care catandisâsă Franța, din pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat ...

 

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei şi Domnul Moldaviei Regele Poloniei și Domnul Moldaviei de Constantin Negruzzi Albina românească , 1839, nr. 102, 24 decembrie Carol XII, regele svezilor, adusese spaimă în tot nordul Europei; dar nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfârșit de statornica cumpănire a lui Petru I, împăratul Rusiei, și acest june rege, pierzând sub Pultava rodul tuturor trecutelor sale biruinți, abia scăpase rănit în Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse însă și căderea regelui Stanislav, pre care el îl suise pe tronul Poloniei, de unde coborâse pre August Electorul de Saxonia. Dar trebui să dăm mai întăi o lămurire despre acest rege polon. Carol văzuse pre palatinul Stanislav Leșcinski când îi fusese trimis deputat de confederația Varsaviei. Junele palatin plăcu cuceritorului sved. El avea o fizionomie norocită, era franc, brav, deprins cu ostenelele și iubit de vasalii săi. Regele svezilor cunoscându-l, zise: "Omul acesta îmi va fi purure prieten", și în gura lui Carol aceste vorbe însemnau: Omul acesta va fi rege. Curând după aceasta, se porunci Adunării să-l aleagă rege. Cardinalul primat se împotrivea. — Ce-i lipsește lui Leșcinski? îl întrebă regele sved. — Sire, e prea june... — E ...

 

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel) Într-un amurg de toamnă de Dimitrie Anghel Ca un gând rău noaptea se târăște și o mâhnire neînchipuită urcă din lumea plantelor. O umbră umedă și verde, ca răsărită din adâncul unei mlaștini, topește formele și în toată mâhnirea aceasta sufletul meu dornic de lumină luptă și el, ca o flacără ce stă să se stângă… Așa trebuie să fi fost la începutul lumilor, pe atunci când regnul vegetal stăpânea pământul. Arbori și plante uriașe, ierburi ori flori monstruoase, în aburii ce stăpâneau de-a pururi, trebuie să se fi strevăzut ca în fundul unui vis, sau ca o natură zămislită și căzută în adâncul unei ape. Și cum nu se auzea un cântec pe atunci, ori un tril sfios de pasăre, cum nu bătea un fluture din aripi și nici pas nu suna ca să trezească ecouri, astfel e și în colțul acesta de natură, unde ne găsim amândoi după o dulce zi de dragoste… Singurele puncte de senin sunt ochii tăi; dar nu știu cum, prin ce misterioasă ambianță cu cele ce ne împresoară, s-au îndepărtat și s-au făcut străini, de parcă nu mai ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

... putea lupta, și e natural că, pînă să importezi pe altul, trebuie să dai peste cel ce stă, și el n-are de ce se împotrivi. Așa că iată-l consilier comunal astăzi, primar peste cîtva timp, apoi, cînd se întîmplă, cum s-a întîmplat la noi, să se ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele Conrad. Cântul I. Ionienele de Dimitrie Bolintineanu Conrad, poemă în patru cînturi și note explicative Informații despre această ediție Era cînd farul lumii, în mare apuind, Poleie rochia nopții cu stele de argint, Și-n calea sa umbroasă, sub negrele-i picioare, Așterne valuri albe, suflate de dulci boare, Munți, plaiuri, văi rîzînde și fragede grădini, Ce-noată în oceane de umbre și lumini. Cotind pe Cornul d-aur, ieșea în Propontide Un vas, spărgînd cu pieptul tărîmele lichide. Dar cine-i omu-acesta ce-n vas stă izolat? E trist sau este mîndru? mai mulți au întrebat. Un servitor răspunde cu oarece sfială Că Țara Românească e țara sa natală; Conrad e al său nume; că este exilat, El pentru libertate poporu-a rădicat. Proscris din a sa țară, el fără țel se duce Oriunde îi surîde un cer senin și dulce; Dar cugetele sale se-nturnă nencetat Spre patria iubită ce-n doliu a lăsat... Credea în viitorul promis umanității, Precum și în triumful justițiii, verității, Deși avea momente cînd sufletu-i coprins De cugetile sceptici parcă zdrobit și stins. Iubea să facă versuri, deși ...

 

Gheorghe Asachi - M-au lovit amor cu darde

Gheorghe Asachi - M-au lovit amor cu darde M-au lovit amor cu darde de Gheorghe Asachi M-au lovit Amor cu darde, Ș-ochii varsă amare unde, În al meu sân un foc arde Care inima-m pătrunde. Spre deplina me pieire Element-împotrivite Ș-au schimbat a loruș fire Ș-în al meu sân s-afl-unite. Dar zădar de lăcrămoasă Undă fața me-i vărgată, Inima me credincioasă În zadar îi înfocată. De duioasele pâraie Al meu foc ce nu să stinge, Ce nu soarbe a me văpaie Pe izvorul care

 

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea şoarecilor sau moartea lui Sion Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion de Grigore Alexandrescu Pe Dealul Mitropoliei, În Arhiva României, Unde statul grămădește Tot ce nu-i mai trebuiește, Unde s-află aruncate Secături nenumărate, Hârtii, condici osândite, Judecăți nenorocite, Are cuiburi din vechime Numeroasă șoricime, Seminție roditoare Și de literi rozătoare; Șeful ei, un ghiscan mare, În dosare locuiește, Nume de Rozon el are Și pe polițe domnește: El e strănepot de frate Lui Raton, care odată Trăia de zgomot departe, Într-o cameră privată. Într-o zi ­ nu, era seară ­ Dup-a lui Rozon poruncă, Șoarecii toți s-adunară Și într-o tăcere-adâncă Aste vorbe ascultară: "De când sub aceste bolte ne aflăm adăpostiți, Fraților! voi știți prea bine cât am fost de fericiți; Șeful de azi al Arhivei, om de pace iubitor, Ne-a fost chiar ca un părinte, un zelos ocrotitor. Nimeni din voi nu se plânge că din cuib a fost gonit, Sau că într-aceste ziduri vreo pisică a-ntâlnit. Sau că n-a putut să roază de frica vrunui dușman Pergamentele antice, condicile de divan; Soarta ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Nobil

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Nobil Nobil de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 La scară l-au întins, pe ticălos, Să-l bată, căci a fost nelegiuit, Căci a mințit, și a furat, și dracul știe Ce răutăți și crime a săvîrșit. Dar el se împotrivea mereu, strigînd: "Să nu v-atingeți voi de trupul meu ! Căci n-aveți dreptul ăsta, după lege... Sunt nobil eu !" Ați auzit, voi, duhuri strămoșești, Acest cuvînt, această provocare? De-acum nici n-ar mai trebui bătut, Ci dus d-a dreptul la

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPOTRIVIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru ÎMPOTRIVIT.

ÎMPOTRIVEALĂ

... ÎMPOTRIVEÁLĂ , împotriveli , s . f . ( Rar ) Faptul de a se împotrivi ; împotrivire , opoziție , rezistență . - Împotrivi

 

ÎMPOTRIVIRE

... ÎMPOTRIVÍRE , împotriviri , s . f . Acțiunea de a se împotrivi și rezultatul ei ; opoziție , rezistență , opunere , împotriveală . - V. împotrivi

 

ÎMPOTRIVI

ÎMPOTRIVÍ , împotrivesc , vb . IV . Refl . A nu fi de acord , a sta , a fi , a se pune împotrivă ; a se

 

ÎMPOTRIVITOR

... oare , s . m . și f . , adj . ( Înv . ) ( Persoană ) care se opune , care este împotrivă ; p . ext . dușman . [ Var . : împrotivitór , - oáre s . m . și f . , adj . ] - Împotrivi

 

ÎNCONTRA

... ÎNCONTRÁ , încontrez , vb . I . Refl . ( Pop . ) A se împotrivi , a se opune ; p . ext . a se lua la harță , a se ciocni în păreri ( cu cineva ) . - În + contra ...

 

CEDA

... sau prin vânzare ) la posesiunea asupra unui bun . 2. Intranz . A da cuiva dreptate într - o discuție , a nu se mai împotrivi ; a se supune ; a renunța . 3. Intranz . ( Despre boli ) A scădea din intensitate , a se ameliora . 4 ...

 

CRÂCNI

... ales în construcții negative ) A protesta prin vorbe , fără prea multă vehemență , a murmura cuvinte de protest , a se împotrivi

 

IREZISTIBIL

... IREZISTÍBIL , - Ă , irezistibili , - e , adj . Căruia nu i se poate rezista , căruia nu i se poate împotrivi

 

LUPTA

... A se război , a purta război , a fi în război cu cineva . 3. Refl . și intranz . Fig . A se împotrivi

 

NEAPĂRAT

... neapărați , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. De care nu te poți lipsi , care este ( absolut ) necesar ; indispensabil . 2. ( Rar ) Căruia nu i te poți împotrivi , care nu poate fi ocolit , evitat sau omis ; fatal , inevitabil . II , Adv . În mod necesar , cu orice preț ; negreșit . [ Pr . : ne - a - ] - Ne ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...