Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul ADÂNCITURA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ADÂNCITURĂ

  Vezi și:ADÂNCĂTURĂ, ADÂNCIME, ADÂNCITURĂ, BALTĂ, BULBOANĂ, CALCIO-VECCHIO, CANELURĂ, CARPEN, CAVITATE, CONCAV, CONCAVITATE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ADÂNCITURA: ADÂNCITURĂ.

 

ADÂNCITURA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ADÂNCITÚRĂ, adâncituri, s.f. Parte adâncită, scobită a unei suprafețe; scufundătură. [Var.: adâncătúră s.f.] - Adânci + suf. -tură.

Sursa : DEX '98

 

Adânciturăridicătura

Sursa : antonime

 

ADÂNCITÚRĂ s. 1. adâncătură, cufundătură, scobitură, scufundătură, (pop. și fam.) scofâlcitură, (înv. și reg.) scorbelitură. (\~ a solului.) 2. v. scobitură. 3. scobitură, (pop.) găvan, (reg.) leafă. (\~ unei linguri.) 4. v. gaură. 5. v. nișă.

Sursa : sinonime

 

adâncitúră s. f., g.-d. art. adâncitúrii; pl. adâncitúri

Sursa : ortografic

 

ADÂNCITÚR//Ă \~i f. Parte adâncă sau concavă a unei suprafețe. /a adânci + suf. \~itură

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ADÂNCITURA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ADÂNCITURA.

Alexandru Macedonski - Rondelul ticăloșilor

Alexandru Macedonski - Rondelul ticăloşilor Rondelul ticăloșilor de Alexandru Macedonski Istovite târâturi Trec aproape-n pielea goală. -- Poartă negre-adâncituri Pe sub ochii lor de smoală. Pe neghiobi îi bagă-n boală, Schimbă-n robi pe cască-guri. -- Istovite târâturi Trec aproape-n pielea goală. La Montmartre e răscoală Când, din craci făcând figuri, Cu murdare strâmbături Dau pe față ce-au sub poală, Istovite

 

Emil Gârleanu - Gândăcelul

Emil Gârleanu - Gândăcelul Gândăcelul de Emil Gârleanu Cum venise pe lume, nici el nu-și dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn și parcă era de când pământul. Nu simțise nici durere, nici bucurie. Și mult își muncise gândul cum răsărise, și-al cui era? Mic cât un fir de linte, mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe margini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc și îndrăzni: deschise ochișorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine-bine și privi în sus. Se făcuse parcă mai mititel decât fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc și albastru se dezvelea cerul! Și ce minune! cu ochișorii lui mărunți, cât niște fire de colb, îl cuprindea întreg. Și ce întunecime, câtă umezeală sub frunzișoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur aprins arunca văpăi. Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai erau ale lui de scânteiau așa? Și mai era îmbrăcat în aur! Căci ...

 

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă La curtea cuconului Vasile Creangă de Mihai Eminescu Pe când țara de jos a Moldovei e semănată numai de coline care, arate primăvara, par, cu brazdele lor răsturnate în soare, niște mușunoaie mari și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile -r âpe. Cei dintâi înalță coaste albe și neroditoare de lut, pin râpile adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca pereți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc. Pe valea Siretului, ...

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

Alecu Russo - Piatra Teiului Piatra Teiului (Legendă) de Alecu Russo Fragment dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea sunt ca o palidă răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o ...

 

Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie

Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ADÂNCITURA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru ADÂNCITURA.

ADÂNCĂTURĂ

... ADÂNCĂTÚRĂ s . f . v . adâncitură

 

ADÂNCIME

ADÂNCÍME , adâncimi , s . f . 1. Faptul sau însușirea de a fi adânc ; distanță de la suprafața sau de la gura unei adâncituri sau ape până la fundul ei ; ( concr . ) parte adâncă , adâncită ; adânc , afunzime . 2. ( Concr . ) Loc ascuns , depărtat ; afund , afundătură , afundiș . 3. Fig . Tărie , forță , profunzime , intensitate . Sentiment de o mare adâncime . - Adânc + suf . -

 

ADÂNCITURĂ

ADÂNCITÚRĂ , adâncituri , s . f . Parte adâncită , scobită a unei suprafețe ; scufundătură . [ Var . : adâncătúră s . f . ] - Adânci + suf . -

 

BALTĂ

... și o faună acvatică specifică ; zonă de luncă inundabilă , cu locuri în care stagnează apa ; p . ext . lac . 2. Apă de ploaie adunată într - o adâncitură

 

BULBOANĂ

... BULBOÁNĂ , bulboane , s . f . Adâncitură

 

CALCIO-VECCHIO

CÁLCIO - VÉCCHIO - VÉCCHIO s . n . Gen de tencuială ornamentală care prezintă asperități și adâncituri pronunțate la suprafață , dând zidurilor un aspect voit arhaic . - Cuv .

 

CANELURĂ

CANELÚRĂ , caneluri , s . f . 1. Șanț îngust care brăzdează vertical ( sau elicoidal ) corpul unei coloane , al unui pilastru etc . ; șanț pe suprafața pieselor unor mașini , servind la îmbucarea cu alte piese ; nut ( 1 ) . 2. Fiecare dintre adânciturile longitudinale ale trunchiului unui

 

CARPEN

CÁRPEN , carpeni , s . m . Arbore înalt , cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți , cu lemnul tare și alb , cu dungi argintii și adâncituri pe trunchi , întrebuințat la construcții și în rotărie ; cărpinar ( Carpinus

 

CAVITATE

... CAVITÁTE , cavități , s . f . Adâncitură

 

CONCAV

... CONCÁV , - Ă , concavi , - e , adj . Care prezintă o scobitură ; în formă de adâncitură

 

CONCAVITATE

... CONCAVITÁTE , concavități , s . f . Scobitură , adâncitură

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...