Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul AROMATE nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: AROMAT,AROMA

  Vezi și:AROMAT, AROMA, AROMATIC, NEAROMAT, TĂMÂIOS, MIRODENIE, ȘERBET, ALVIȚĂ, AMBROZIE, ANANAS, BALSAM ... Mai multe din DEX...

AROMATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AROMÁT^1, aromate, s.n. (Rar) Mirodenie. - Din sl. aromat?, ngr. ároma, arómatos, (modern și) fr. aromate.

Sursa : DEX '98

 

AROMÁT^2, -Ă, aromați, -te, adj. Care are aromă, cu aromă; aromatic, binemirositor, parfumat (1). - Aromă + suf. -at.

Sursa : DEX '98

 

AROMÁT adj. v. înmiresmat.

Sursa : sinonime

 

AROMÁT s. v. condiment.

Sursa : sinonime

 

aromát adj. m., pl. aromáți; f. sg. aromátă, pl. aromáte

Sursa : ortografic

 

aromát s. n., pl. aromáte

Sursa : ortografic

 

AROMÁ//T^2 \~te n. Substanță cu miros puternic, plăcut; mirodenie. /aromatu, ngr. ároma, arómatos, fr. aromate

Sursa : NODEX

 

AROMÁ//T^1 \~tă (\~ți, \~te) Care are sau răspândește aromă; cu aromă; aromatic. /aromă + suf. \~at

Sursa : NODEX

 

AROMÁT^1 s. n. substanță care răspândește o aromă; mirodenie. (< fr. aromate, lat. aromatum)

Sursa : neoficial

 

AROMÁT^2, -Ă adj. cu aromă. (< aromă)

Sursa : neoficial

 

AROMÁT, -Ă adj. Cu aromă. // s.n. (La pl.) Substanțe vegetale răspânditoare de aromă; mirodenii. [< it. aroma, cf. lat., gr. aroma].

Sursa : neologisme

 

AROMÁ vb.I v. aromi.

Sursa : DEX '98

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru AROMATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru AROMATE.

Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda

Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda Pastramă trufanda de Ion Luca Caragiale În portul Kavalei, de pe coastele Archipelagului — până nu se pomenea de vase cu abur — într-o dimineață se pregătea o corabie mare, încărcată cu mărfuri și cu mulți călători, să pornească spre coastele de răsărit, la Iafa, în Asia Mică. Între călătorii aceia, se afla și unul Iusuf, un negustoraș, mergând la Ierusalim după daraveri. Omul se suise de cu vreme pe corabie, să-și găsească loc bun și se așezase jos turcește, pe chilimul lui, mai la o parte, ca să nu stea în drumul corăbierilor, cari umblau de colo până colo serta-ferta, strângând fringhiile și-ntinzând pânzele, ca pe orce vas când mai sunt câteva clipe până să pornească dezlegat în largul apelor. Iusuf sta liniștit și trăgea ciubuc, cu gândul pe de o parte la drumul lung ce-l avea de făcut, pe de alta la casa pe care și-o părăsea de nevoie... Când erau toate aproape gata, și căpitanul se suia la locul său, să dea semn de plecare, s-aude de pe mal, pân zgomotul și forfoteala mulțimii de lume — unii cu treabă, alții numai așa gură- ...

 

Alphonse de Lamartine - Imnul nopții

Alphonse de Lamartine - Imnul nopţii Imnul nopții de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu Publicată în Curierul românesc , III, nr. 16, 19 martie 1831 O, nopți, deschideți acu-n tăcere Cereasca carte ce-nfățișați ! Stele șoptinde, a mea vedere P-a voastră cale o ațintați ! În aste ceasuri de slavă pline, Zefiri, a voastre aripi aline ! Pămînte, echole-ți aromează ! Mare, întinde al tău senin, Leagănă-n sînu-ți cel luciu, lin, Chipul ce unda-ți învolvorează ! Al său sfînt nume cine îl știe? Natura glasuri mii a propus, Ș-o stea pe alta, șoptind, îmbie: Legile noastre cine ne-a pus? Unda cu undă se sfătuiește: Cin'e acela ce ne smerește? Trăsnetul zice lucind în lume: Știi cum se cheamă, tu, cel preasfînt? Însă și stele, om și pămînt Nu știu să spuie al său chiar

 

Constantin Mille - Dumnezeu e nihilist

... a ta frunte mitra scump´atâtor țări, Voi portarii sfinți ai groapei prea sfințitei Învieri, Ce cu fumul de tămâie și cu ruga și aroma Cătră cerurile´nalte strigați numele lui Crist, Plecați fruntea, plecați fruntea, Domnul vostru-i nihilist. Și când Domnul e cu-aceia care lupt´ pentru dreptate ...

 

Gelu Vlașin - 10:10

Gelu Vlaşin - 10:10 â†�â†� 9:49 10:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 10:56 →→ apă minerală plată mi-ai pus în ciorapi când băteam moneda prin porți de vecini pe vizor ai lipit scotch transparent cu păr de cămilă si-n ghiveciul de flori două prezervative cu aromă de căpșună și te superi când plouă cu stropi ascuțiți ca o suliță-n coasta lui țepeș ..........................voivod te-ai ascuns printre norii de fum dintr-un bar și îți pierzi neuronii în halba cu spume când<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< așez cu grijă raftul de jos iar plafonul apasă pe umerii mei (ca o scară de bloc de la

 

Gelu Vlașin - 15:55

Gelu Vlaşin - 15:55 â†�â†� 15:28 15:55 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 16:09 →→ tabieturi pe rol și actorii grăbiți rostești edificii indecis se macină ziua și noaptea cu aromă de mare sunt aspru și vorbele plutesc în spațiile plantelor nu știu cum nu știu dacă fără tine (sunt fără

 

Gelu Vlașin - Moral insanity

... Moral insanity Moral insanity de Gelu Vlașin se mai întîmplă razele printre frunze și norii se zbat în cenușa dimineții cînd sufletul meu cerșește lacom aroma

 

Gelu Vlașin - Poro

Gelu Vlaşin - Poro Poro de Gelu Vlașin un poro o maria învartindu-se în jurul capului în jurul trupului în jurul picioarelor un poro cu aromă de mentă aducător de uscăciune și putregaiuri un poro o sabie de toledo retezându-ți

 

Ion Heliade Rădulescu - Imnul nopții

Ion Heliade Rădulescu - Imnul nopţii Imnul nopții de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu Publicată în Curierul românesc , III, nr. 16, 19 martie 1831 O, nopți, deschideți acu-n tăcere Cereasca carte ce-nfățișați ! Stele șoptinde, a mea vedere P-a voastră cale o ațintați ! În aste ceasuri de slavă pline, Zefiri, a voastre aripi aline ! Pămînte, echole-ți aromează ! Mare, întinde al tău senin, Leagănă-n sînu-ți cel luciu, lin, Chipul ce unda-ți învolvorează ! Al său sfînt nume cine îl știe? Natura glasuri mii a propus, Ș-o stea pe alta, șoptind, îmbie: Legile noastre cine ne-a pus? Unda cu undă se sfătuiește: Cin'e acela ce ne smerește? Trăsnetul zice lucind în lume: Știi cum se cheamă, tu, cel preasfînt? Însă și stele, om și pămînt Nu știu să spuie al său chiar

 

Ion Luca Caragiale - Excelsior (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Excelsior (Caragiale) Excelsior de Ion Luca Caragiale Dedicată ilustrului autor al sublimului hop: SIC COGITO, Domniei-sale Domnului B. P. HĂSDEU, Prezidentul Consiliului de Administrație al Primei Societăți Spiritiste Române Precum suav-aromă a florilor plăpânde De zefir se ridică, se-nalță și se-ntinde Pe ape și câmpii; Precum raza de soare prin spațiuri străbate Șiduce-a ei lumină pe globuri depărtate L-a sferelor copii, Astfel acum în ceruri creștina voastră rugă A străbătut ca raza cu-a fulgerului fugă L-al lumii creator, Și spiritele bune l-a lui sfinte picioare Prea bucuros supus-au pioasa adorare De voi făcută-n zori. Atuncea, stând în tronu-i puterea cea divină Căreia și Archangheli și Serafimi se-nchină, Noi ruga oferim... Tăcerea este mare, sublimă sărbătoare! Puternicul părinte va face-ncoronare Preasfântului Efrim! Tăcerea Christ o rupe cu-accentele-i divine; El binecuvântează p-Efrim care ne vine În misii pe pământ, Și-i zice: «Mergi acuma, cu sfânta armonie Ridică și îndreaptă căzuta Românie Prin șapcă și cuvânt!» Sfântul Efrim purcede, cu șapca de rigoare, În țara românească el ...

 

Mihai Eminescu - Miradoniz

Mihai Eminescu - Miradoniz Miradoniz de Mihai Eminescu Miradoniz avea palat de stânci. Drept streșină era un codru vechi Și colonadele erau de munți în șir, Ce negri de bazalt se înșirau, Pe când deasupra, streșina antică, Codrul cel vechi fremea îmflat de vânt. O vale-adâncă ce-ngropa în codri, Vechi ca pământul jumeta din munte, Mâncând cu trunchii rupți scările negre De stânci, care duceau sus în palat ­ O vale-adâncă și întinsă, lungă, Tăiată de un fluviu adânc bătrân, Ce pe-a lui spate văluroase pare A duce insulele ce le are-n el ­ O vale cât o țară e grădina Castelului Miradoniz. Iar în castel de treci prin colonade Dai de înalte hale cu plafondul Lor negru strălucit și cu păduri De flori. Păduri cărora florile Ca arborii-s de mari. Roze ca sorii, Și crini, ca urnele antice de argint, Se leagănă pe lugerii cei nalți, Iar aerul văratic, dulce, moale. Ca stelele sunt musculițele prin frunze Și împlu aerul cel cald cu o lumină Verzuie, clară, aromată. Fluturi ­ Cu părul de-aur și cu aripioare De curcubău ­ în haine de argint Din floare-n floare fâlfâiesc ...

 

Mircea Demetriade - Monotonia

... se întinde monotonia     Ce peste creieri s-a răspândit.     Flori ce-mi sădise copilăria     De care vârsta m-a rătăcit,     Pierzând aroma

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AROMATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru AROMATE.

AROMAT

AROMÁT^2 , - Ă , aromați , - te , adj . Care are aromă , cu aromă ; aromatic , binemirositor , parfumat ( 1 ) . - Aromă + suf . - at . AROMÁT^1 , aromate , s . n . ( Rar )

 

AROMA

AROMÁ vb . I v .

 

AROMATIC

AROMÁTIC , - Ă , aromatici , - ce , adj . Care are sau răspândește aromă ; care conține aromate ^1 ; aromat ^2 . Oțet

 

NEAROMAT

NEAROMÁT , - Ă , nearomați , - te , adj . Care nu are aromă ; fără aromă . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - + aromat ^

 

TĂMÂIOS

... tămâioși , - oase , adj . , s . f . , s . n . 1. Adj . ( Despre unele varietăți de fructe , în special de struguri ) Care are un gust aromat , asemănător cu aroma de tămâie ; muscat . 2. Adj . , s . f . ( Varietate de viță de vie ) care produce struguri cu boabele sferice , cărnoase , dese și verzi sau violet - roșcate ...

 

MIRODENIE

MIRODÉNIE , mirodenii , s . f . 1. Nume dat părților unor plante ( exotice ) folosite pentru a da mâncărurilor un gust picant sau aromat ; p . gener . substanță aromatică alimentară . 2. Mireasmă , aromă , parfum . 3. Numele a două plante din familia cruciferelor , cu flori plăcut mirositoare : a ) plantă cu flori galbene - verzui , care crește la marginea pădurilor ( Hesperis tristis ) ; b ) nopticoasă . [ Pr . : - ni - e ] - Mirodie + suf . -

 

ȘERBET

ȘERBÉT , șerbeturi , s . n . Preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat , colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de

 

ALVIȚĂ

ALVÍȚĂ s . f . Produs alimentar zaharos , fabricat din caramel , miere , nuci , migdale , esențe aromate și amidon sau albuș de ou . [ Var . : halvíță s . f . ] - [ H ] alva + suf . -

 

AMBROZIE

AMBRÓZIE s . f . ( În mitologia greacă ) Hrană aromată a zeilor , despre care se credea că dă nemurire și tinerețe veșnică ; p . ext . băutură

 

ANANAS

ANANÁS , ananași , s . m . 1. Plantă erbacee perenă originară din țările calde , cu frunze lungi și tulpină scurtă , care poartă în vârf o inflorescență simplă ca un spic ( Ananas sativus ) . 2. Fructul comestibil al acestei plante , cărnos , cu gust dulce - acrișor și foarte

 

BALSAM

BALSÁM , balsamuri , s . n . 1. Suc gros și parfumat extras din rășini sau din alte substanțe vegetale , folosit ca preparat aromat și curativ . 2. Fig . Alinare , mângâiere ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...