Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CÂRMUI, SAFRAN, AXIOMETRU, CÂRMACI, CÂRMI, CANOE, CONDEI, DINASTIE, ECHE, ELERON ... Mai multe din DEX...

CÂRMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÂRMĂ, cârme, s.f. 1. Piesă mobilă care serveşte la menținerea sau la schimbarea direcției de mers a unei ambarcații, a unei nave sau a unui aparat de zbor. 2. Fig. Conducere, cârmuire, guvernare. - Din sl. kr?ma.

Sursa : DEX '98

 

CÂRMĂ s. v. cârmuire, conducere, diriguire, domnie, guvernare, putere, stăpânire.

Sursa : sinonime

 

CÂRMĂ s. v. pârghie.

Sursa : sinonime

 

cârmă s. f., g.-d. art. cârmei; pl. cârme

Sursa : ortografic

 

CÂRM//Ă \~e f. 1) Piesă mobilă care serveşte la manevrarea navelor maritime sau aeriene. 2) fig. Conducere a unei activități sociale; cârmuire; guvernare. \~a statului. [G.-D. cârmei] /kruma

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CÂRMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentru CÂRMĂ.

Alexandru Vlahuță - Cârmacii

Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La România

... p-a ta cunună Cum le pui se ofilesc! Și speranța ta se curmă! Cu nimica nu te-mpaci! Toți s-arată pentru cârmă

 

Dimitrie Bolintineanu - Mânia lui Ștefan

... al Moldovei la Vaslui sosește. Cheamă pe miniștri, astfel le vorbește — ,,Morți erați în viață și v-am înviat! Cu a țării cârmă cinste vi s-a dat. Să vă fac plăcerea fără mărginire, Am lipsit pe rude de a mea iubire, Am jertfit ...

 

George Coșbuc - Cântece (Coșbuc)

George Coşbuc - Cântece (Coşbuc) Cântece de George Coșbuc Cuprins 1 XXXI 2 XXXIV 3 XXXVII 4 XLII 5 XLIV 6 XLV XXXI Mama zice din Scriptură: Dacă doi prieteni ai, Vrând să dai a ta avere Unuia, cărui s-o dai? Unul tace, altul cere; Cest din urmă-i prefăcut Dă-o dar cui n-a cerut! Eu explic cuvântul mamei: Mamă, eu te-am priceput! Tu-mi ești dragă, tu și-o fată! Tu-mi tot ceri să te sărut, Ea nu-mi cere niciodată. Și, după scriptura ta, Ghici, pe cine-aș săruta? XXXIV Era în noaptea Învierii, Îngenuncheatului popor I se cânta legenda sfântă A marelui Mântuitor. Nepăsător eu stam de-alături Privind modernii cărturari O copiliță-ngenuncheată Mă tot privea cu ochii mari. Văzând că singur în picioare Așa nepăsător rămân, Mi-a zis naiv și cu mustrare: Da ce? matale ești păgân? A fost un fulger mititica Și în genunchi eu am căzut Ca un fricos în fața morții; Și-n clipa asta am crezut! XXXVII Când vii, la pălărie port Și eu o floare; Când îmi zâmbești, în pieptu-mi mort Răsare soare; ...

 

George Coșbuc - Pe Bistrița

George Coşbuc - Pe Bistriţa Pe Bistrița de George Coșbuc 1893 Pe Bistrița, cântând O tânără fecioară, În vânt având vestmântul Și-n păr vuindu-i vântul, Cu pluta ei ușoară Trecea-n amurgul zilei — Pe Bistrița cântând. Închise între stânci Sălbaticele ape Gemeau ca-n agonie Albastre de mânie, Izbindu-se să scape Cu vuiet și cu vaiet — Închise între stânci. La cârma plutei sta Copila zâmbitoare: Mireasă-i astă fată Cu moartea cununată Și-n stingerea de soare Părea un chip din basmuri — La cârma plutei sta ! Privind în urma ei, Vedeam cum dânsa trece Râzând pe lângă stâncă — De nu venea adâncă Din ceruri noaptea rece, Și-acum aș fi acolo Privind în urma

 

Gheorghe Asachi - La moldoveni

... patria-și va vedea. O puternică fortună pe Moldov-a fost împins Să plutească pe o mare de pericoli presurată, Și poporul fără cârmă, de mii tunete atins, Aștepta a sa sfărmare și pieire-nfricoșată; Obosite elemente mug și sun-azi mai încet, Vântul stă, s-alină ... din surpări vor să răsară; Necurmat va să răverse avuțiilor izvor: Înflorire, fericire și repaos preste țară, Când ni-a fi temei și cârmă

 

Vasile Alecsandri - Pilotul

... dărâmat! Un om singur se zărește Și la moarte nu gândește În acel minut cumplit. Lupta vasului e mare, Iar pilotu-n nepăsare Stă la cârmă neclintit, Și-n furtuna-ngrozitoare Mâna lui mântuitoare Poartă cârma până-n zori, Când limanul vesel pare Îmbătând de fermecare Pe sărmanii călători. Iată vasul ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie

... apă, Grași, pedanți, burdufi de carte și de-nvățătură goi -- Bogătași ce cu piciorul dați la inimi în gunoi, Parveniți fără rușine, mizerabili ce la cârmă Faceți salturi de păiațe pe frânghie sau pe sârmă, N-am cu voi niciun amestec, căci în lume de-ați trăit, Este o satiră-ntreagă ...

 

Alexandru Vlahuță - În amurg...

... oarbă, deșartă, Dă să-și întoarcă barca-napoi... (Copil ce umblă s-adune stele De pe oglinda blândelor ape) Dar cad trudite brațele-i grele, Cârmă și vâsle lăsând să-i scape! Gându-i adoarme în nemișcare, Ochii s-acopăr, stinși, sub pleoape, A neființei eternă mare Valu-și ...

 

Cincinat Pavelescu - Legile eterne

... văzându-l dormind nepăsător, Priveau cu înfiorare când cerul în mânie, Când apa, zbuciumată ca sufletele lor. Lopețile scăpară din mâinile-obosite Și barca fără cârmă, prin haos lunecând, Pe chipurile pale de groază chinuite Cădea lumina stinsă a ultimului gând. Isus dormea. Și spaima cât apa de adâncă ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui N. Dunăreanu

... Dunăreanu citind o frumoasă nuvelă, dar cam lungă, eu am improvizat această glumă după sfârșitul citirii Când a-nceput nuvela Dunăreanu, Era la cârmă încă Brătianu; Dar, când sfârși bucata Dunăr... escu Venise generalul Averescu! II Pentru a satisface pe Dunăreanu, careși dase multă osteneală și cu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CÂRMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru CÂRMĂ.

CÂRMUI

... refl . A ( se ) conduce , a ( se ) guverna , a ( se ) administra . 2. Tranz . ( Rar ) A conduce cu ajutorul cârmei . - Cârmă

 

SAFRAN

SAFRÁN , safrane , s . n . Parte a cârmei unei nave care poate fi rotită parțial în jurul axei cârmei pentru a face ca nava să se întoarcă la dreapta sau la

 

AXIOMETRU

... AXIOMÉTRU , axiometre , s . n . ( Nav . ) Dispozitiv care indică unghiul de cârmă

 

CÂRMACI

CÂRMÁCI , cârmaci , s . m . 1. Persoană , sportiv care manevrează cârma unei ambarcații , a unei nave . 2. Fig . Cârmuitor ,

 

CÂRMI

CÂRMÍ , cârmesc , vb . IV . Intranz . 1. A manevra cârma unei ambarcații , a unei nave , schimbând direcția de mers ; p . gener . a o coti , a o lua în altă parte . 2. Fig . ( Rar ) A se abate de la cele spuse , de la cele

 

CANOE

... CANÓE , canoe , s . f . 1. Ambarcație ușoară , fără cârmă , construită simetric , cu prora și pupa ascuțite și înălțate , condusă cu ajutorul pagaielor din poziția în genunchi . 2. Ambarcație ușoară folosită în trecut de amerindienii ...

 

CONDEI

CONDÉI , condeie , s . n . 1. Unealtă de scris în formă de bețișor , la care se adaptează o peniță ; toc ( împreună cu penița ) . 2. Fig . Mod de a scrie bine , îndemânare la scris , talent scriitoricesc . 3. Par lung care , împreună cu lopata , formează cârma

 

DINASTIE

DINASTÍE , dinastii , s . f . Familie ai cărei membri se succedă la cârma unui stat ( ca principi , regi sau împărați ) ; șir de suverani care alcătuiesc o astfel de

 

ECHE

ÉCHE , eche , s . f . Bară fixată pe axul sau pe pana cârmei unei ambarcațiuni sau a unei nave mici , servind la manevrarea

 

ELERON

ELERÓN , eleroane , s . n . Fiecare dintre aripioarele de comandă ale cârmei transversale a unui avion , prin manevrarea căreia se realizează mișcările în zbor ale

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...