Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COOPERAȚIE, COOPERATIVĂ, GOSPODĂRIE, INTERCOOPERATIST ... Mai multe din DEX...

COOPERATIST - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COOPERATÍST, -Ă, cooperatiști, -ste, adj. Care ține de cooperație, privitor la cooperație; care activează în cooperație; care are caracterele cooperației. - Din cooperație.

Sursa : DEX '98

 

COOPERATÍST, -Ă adj. referitor la cooperație; propriu cooperației. (< cooperaț/ie/ + -ist)

Sursa : neoficial

 

cooperatíst adj. m. (sil. co-o-), pl. cooperatíști; f. sg. cooperatístă, pl. cooperatíste

Sursa : ortografic

 

COOPERATÍ//ST \~stă (\~ști, \~ste) Care ține de cooperație; propriu cooperației. Organizație \~stă. [Sil. co-o-] /Din cooperație

Sursa : NODEX

 

COOPERATÍST, -Ă adj. Care ține de cooperație; propriu cooperației; care activează în cooperație; cooperativ. [< cooperat + -ist].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COOPERATIST

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru COOPERATIST.

COOPERAȚIE

COOPERÁȚIE , s . f . 1. Cooperare . 2. Asociere , uniune de persoane în întreprinderi cooperatiste ( de producție , de consum , de desfacere , de credit , prestări de servicii

 

COOPERATIVĂ

COOPERATÍVĂ , cooperative , s . f . 1. Organizație economică formată prin asocierea liber consimțită a unui grup de persoane ( mici producători , meseriași , consumatori ) , pentru producerea , cumpărarea , desfacerea în comun a unor produse , pentru acordarea de credite sau pentru prestarea unor servicii . 2. ( Concr . ) Magazin de desfacere al unei organizații cooperatiste de consum sau de

 

GOSPODĂRIE

GOSPODĂRÍE , gospodării , s . f . 1. Totalitatea bunurilor care constituie averea ( imobilă a ) unui locuitor , îndeosebi a unui țăran ( și a familiei sale ) ; casă ^1 . 2. Activitate casnică ( a gospodinei ) ; menaj . 3. ( Ieșit din uz ) Unitate de producție agricolă , de prestări de servicii etc . ( de stat , cooperatistă sau particulară ) . 4. Conducere , administrare a unui bun , a unei instituții ( publice ) etc . ; instituție sau ansamblu de instituții care asigură această conducere , administrare . Gospodărie comunală . - Gospodar + suf . -

 

INTERCOOPERATIST

... INTERCOOPERATÍST , - Ă , intercooperatiști , - ste , adj . Care are loc între cooperative ; care se referă la două sau mai multe cooperative . - Inter ^1 - + cooperatist