Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CURA

  Vezi și:CURA, CURĂȚENIE, NEOFIT, NOU, PROASPĂT, ÎNSURĂȚEL, CURĂȚEL, NOVICE, PRIMENEALĂ, ÎNFĂȚAT, ADINEAURI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CURĂ: CURA.

 

CURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÚRĂ, cure, s.f. Tratament medical constând din aplicarea metodică a unor mijloace terapeutice (băi, regim etc.). * Cură balneoclimatică = folosire în scop terapeutic a apelor minerale, a nămolurilor, a factorilor climatici etc. - Din fr. cure, lat. cura.

Sursa : DEX '98

 

CÚRĂ s. f. tratament al unei boli prin băi, regim etc. (< fr. cure, lat. cura)

Sursa : neoficial

 

cúră s. f., g.-d. art. cúrei; pl. cúre

Sursa : ortografic

 

CÚR//Ă \~e f. Tratament medical constând din folosirea unor metode terapeutice. /cure, lat. cura

Sursa : NODEX

 

CÚRĂ s.f. Tratament (îndelungat) al unei boli prin băi, regim etc. [< fr. cure, cf. it., lat. cura - îngrijire].

Sursa : neologisme

 

cúră (-ri), s.f. - Tratament medical. Fr. cure. - Der. cura, vb. (a îngriji), puțin folosit; curarisi, vb. (a îngriji), cu suf. -isi; curabil, adj. (vindecabil); incurabil, adj. (incurabil); curativ, adj. (care vindecă); curator, s.m. (persoană care exercită drepturile și execută obligațiile decurgînd din curatelă); curatelă, s.f., din fr.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 805 pentru CURĂ.

Ion Luca Caragiale - În curând

Ion Luca Caragiale - În curând În curând de Ion Luca Caragiale Strofe simboliste-profetiste Moftul Român nr. 35 din 6 Iunie 1893. Terra! Terra! Ca Phoenix, pasărea măiastră, Tu din cenușa-ți re-nviezi; Necontenit în zare-albastră, Tot mai strălucitor te vezi! O! Ideal! divină torță! Tu ne-ai condus prin întuneric; Un pas să facem n-aveam forță Făr-de reflectul tău feeric! Pierdeam al minții echilibru Pe mările făr-de liman, Eu, iritabilul felibru, Profet al genului uman, De n-ai fi fost tu, Tramontana, Făr, de scăpare cunoscut... Vai! omenirea fu, sărmana! Ca un corăbier pierdut! Pierdut, da! însă totdeauna. Luptând cu-același dor și foc, Bravând cu plâns și râs furtuna Cu-aceleași gânduri de noroc! Văzând un val ce îl înghite Un orizont din nou deschis, Ce, clar și sincer, îi promite A-i isbândi eternul vis, Sclipit-ai sfântă stea polară, Cu raze de speranță pline, Felibrilor ce te cântară, Rapsozilor-profeți... și-n fine... Dar pesimiștii vin să-mi zică; „Închipuire or miraj! Noi nu mai credem în nimică, Noi, am pierdut orice curaj! Tu Tramontana-ți strălucită Și-acel liman nu sunt, poete, Decât oaza-nchipuită De ...

 

Ion Luca Caragiale - Meteahnă

Ion Luca Caragiale - Meteahnă Meteahnă de Ion Luca Caragiale 1909 În general, o stațiune de aer curat este un loc mai mult sau mai puțin pitoresc, unde te plictisești, până la înecăciune, dacă nu știi danța, ca să poți respira seara praful din salonul de bal de la Kurhaus. Însă astă-vară, fiind osândit să respir o lună aer curat, chiar dacă nu știu danța, am avut norocul să petrec împreună cu un tip de om foarte ciudat, un fel de maniac, și aș fi nedrept dacă aș zice că am petrecut prost. E adevărat că până la urmă, cu câteva zile înainte de a ne despărți, începuse să mă cam obosească cu atâtea - cum să zic? - cu atâtea prostii; dar cele două-trei săptămâni de la-nceput, nici nu știui când trecură, atât mi se părea tipul de interesant. Mai întâi era un om foarte cumsecade - ungur. Pentru un român ordinar ca mine, adică nu un extraordinar român, se găsesc și printre unguri foarte cumsecade oameni; vreau adică să spun că un român cât de ordinar se deosibește în aceasta mult de ungurii imbecili - sunt mulți de aceștia și la unguri - care nu ar fi-n ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos de Antim Ivireanul A povesti lucruri minunate, iaste dată oamenilor celor învățaț. A îndulci cu vorba auzurile ascultătorilor, iaste dată ritorilor. A descoperi taini mari și preste fire, iaste dată celor ce sunt desăvârșit întru bunătăți. Iar în mine, neaflându-se nici unele de acĂ©stia, nu va putea nimeni să auză nimic de folos. Drept acĂ©ia, cu multă jălanie îmi ticăloșesc nevredniciia și-m caut și făr de voia mea a tăcea, iar apoi cunoscându-mi datoria ce am și temându-mă ca să nu caz în osânda slugii cei viclĂ©ne, cu cuviință iaste, după putință, să povestesc de-a pururea lucrurile Domnului, căruia mă și rog, cu multă umilință, să-m dezlĂ©ge gângăviia limbii și să-mi luminĂ©ze mintea, ca să poci zice puține cuvinte întru slava lui cea negrăită. Ci vă pohtesc de ascultare. Cum că iaste fecioriia o bunătate mare, naltă și minunată, iaste lucru dovedit și înfățișat la cei înțelepți; pentru carĂ© nu sunt eu vrednic a grăi ...

 

Alexandru Macedonski - Accente intime

Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ...

 

Antim Ivireanul - Pentru taina dumnezeeștii Liturghii

Antim Ivireanul - Pentru taina dumnezeeştii Liturghii Pentru taina dumnezeeștii Liturghii de Antim Ivireanul Taina Liturghiei iaste prefacerea pâinei și a vinului în trupul și sângele mântuitoriului nostru Iisus Hristos. Și iaste materiia aceștii sfinte taini pâinea de grâu curat și vin curat și apă curată. Și închipuirea sunt sfintele cuvinte care le zice preotul după cuvintele cĂ©le domnești: Și fă pâinea aceasta cinstit trupul Hristosului tău, Amin, iară ce e în păharul acesta, scump sângele Hristosului tău, Amin, prefăcându-le / pre dânsele cu Duhul tău cel Sfânt. Amin. Sfârșitul sfintei Liturghii iaste să să jărtvuiască mielușelul lui Dumnezeu, pentru mântuirea

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl poartă în conștiința sa (luând cuvântul în înțelesul său psihologic, nu moral). 2. În lume, nu vorbesc numai de artiști, sunt două feluri de oameni: oameni care apreciază, care au simpatii și antipatii, dar la care aprecierea aceasta, simpatiile și antipatiile nu devin un motiv de luptă. Ei nu luptă pentru ceea ce cred ei că e bine și nu luptă împotriva a ceea ce cred ei că e rău. Majoritatea oamenilor e așa. A trage însă concluzia că acești oameni sunt ,,impasibili", ,,impersonali", ar fi o mare greșeală și nimene, de fapt, n-o face. Dar sunt alți oameni care fac din simpatiile și antipatiile lor motive de luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține ...

 

George Coșbuc - Lângă leagăn

George Coşbuc - Lângă leagăn Lângă leagăn de George Coșbuc Dormi acum, odorul mamei, Dormi că ești pe prag, Strânse-n aripa năframei Flori de rug ți-am pus, din vale Roșii strămători de bete, Să fii drag așa la fete, Cum ești drag măicuții tale, Dragul mamei, drag. Ieri pe când cântau cocoșii, Peste piept ți-am pus La cămașă panglici roșii, De deochi, ca el să piară Unde spaime-l înspăimântă Și cocoșii-n zori nu-i cântă Să rămâi curat, ca fața Soarelui de sus. Dormi în pace și te scoală Tânăr plugărel! Azi prin somn mi-ai râs în poală Și te-am dus plângând sub cruce. Maica Domnului când vine Pune-o mână peste tine, Măr de aur ea-ți aduce Să te joci cu el. Nouă luni în zori, pe rouă, Tot ți-am descântat, Joi curate, alte nouă Să ai inimă curată Și să fii păzit de ele, Șapte stele, logostele Fie-ți scrise-n cer și-o fată Mândră de-mpărat. M-am rugat de ursitoare Pentru capul tău, S-odrăslești, ca rupt din soare, Toată lumea să te placă; Dar nici fapt și pus-din-ură, Nici un fel de-aruncătură, ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji şi români Liberalii engleji și români de Ion Luca Caragiale Cartea albastră, pe care a publicat-o zilele acestea guvernul englezesc, deși cuprinde numai și numai documente privitoare la cestiunea afgană, are destulă importanță prin armele ce procură atât adversarilor cât și partizanilor guvernului cârmuit de lord Beaconsfield, pentru viitoarea luptă parlamentară. În privința depeșei, ce de curând lord Cranbroock, actualul ministru al Indiei, a trimis lordului Lytton, vice-regele Indiei, controversa există chiar acum. Acea depeșă cuprindea, după cum se știe, o expunere a politicii urmate de precedentul guvern în privința emirului din Cabul, și arăta în ce și pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administrației d-lui Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamații din partea membrilor acelor administrații. În deosebi ducele d'Argyll, care fusese secretar de stat la departamentul Indiei pe acea vreme, trebuia să se crează atins. În adevăr, el a și protestat cu putere și cu mult necaz prin coloanele ziarului Daily News. Depeșa lordului Cranbroock, după părerea ducelui d'Argyll, dă seama despre ...

 

Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aș spune ei

Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aş spune ei Basmul ce i l-aș spune ei de Mihai Eminescu O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul stâng, Ochii tăi se plec cu teamă, Tu roșești ­ glasu-mi te cheamă, Coardele încet te plâng! Vino dar, palidă zână, Pune fața pe-al meu piept, Gâtul tău pe brațu-mi drept, Tu, a ochilor lumină, Mă iubești, tu? Spune drept! Mă iubești! Surâzi șireată Și îți pleci ochii în jos! O, lumină prea curată, De-ai cunoaște vreodată Sufletul meu dureros; De ai ști, palide înger, Cât de mult te iubesc eu, Câte nopți de-amor și rău Am vegheat zdrobit de plângeri, Scumpa mea, odorul meu! O, atunci mi-ai cere seama Ca să-ți spun câte-am visat, M-ai fixa fără de teamă, Ai da-ncet neagra maramă De pe păru-ți blond, curat; Netezind cu mâna-ți albă Tâmpla ta ­ tu m-ai privi, Cu durere mi-ai zâmbi, Eu, jucându-mă cu salba De pe sânii-ți, aș vorbi. Și ți-aș spune, a mea iubită, Că de mult eu te-am cătat; În cărarea ...

 

Mihai Eminescu - Antropomorfism

Mihai Eminescu - Antropomorfism Antropomorfism de Mihai Eminescu În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiat S-urmărească insolenter inocenta ei junie. Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele zugrăvește în nisip cu dulcea-i labă ­ O găină virtuoasă, o găină prea de treabă, Cu evlavie ea cată fire de-orz și coji de jimblă. Dară cine să admire a ei nuri și tinereță? Boul chior, ce vede numai jumeta din a lui paie? Ah! în inima-i fecioară simte-o tainică văpaie Pentru cucurigul dulce din cântări de dimineață. Pierde gustul de mâncare, scormolește, de ți-i milă, În pământ ca să găsească chipul cel dorit într-una, Sau se primblă visătoare, noaptea căutând în lună A lui umbră luminoasă ­ melancolica copilă! O găină-mbătrânită, venerabilă matroană, Ce demult e schivnicită de lumești deșertăciuni, Ea îi spune-ale ei taine, ca la raza-nțelepciunei Să găsească mângâiere pentru-a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce demult era iertată, Ce demult se dizvățase de plăcerile d-iubire, Ea ...

 

Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze

Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze Melodii irlandeze de Thomas Moore Traducere de Constantin Negruzzi Cuprins 1 Melodia I - Îndreptarea bardului 2 Melodia II - Cânt ostășesc 3 Melodia III 4 Melodia IV 5 Melodia V 6 Melodia VI - Cânt bahic 7 Melodia VII - Cântul lui O'ruark, Prinț de Breffni 8 Melodia VIII 9 Melodia IX 10 Melodia X 11 Melodia XI - Cânt național 12 Melodia XII - Cânt de război 13 Melodia XIII 14 Melodia XIV - Adio 15 Melodia XV 16 Melodia XVI 17 Melodia XVII - Răzbunarea fiilor lui Usna 18 Melodia XVIII 19 Melodia XIX - Valea D'Ovoca sau întâlnirea apelor 20 Melodia XX 21 Melodia XXI 22 Melodia XXII - Chiemare la război 23 Melodia XXIII - Cantul Fionncalei 24 Melodia XXIV 25 Melodia XXV - Suvenirele 26 Melodia XXVI 27 Melodia XXVII 28 Melodia XXVIII - Trifoiul Erinului și Olivul Spaniei 29 Melodia XXIX - Arpa de tara 30 Melodia XXX - Duhul și Bogăția 31 Melodia XXXI - Erin! Oh! Erin! 32 Melodia XXXII - Balada 33 Melodia XXXIII - Înainte de război 34 Melodia XXXIV - După război 35 Melodia XXXV - Elena sau Dama de Rosna 36 Melodia XXXVI - Țăranul irlandez către amoreza sa 37 Melodia XXXVII - Asupra muzicei 38 Melodia XXXVIII - Origina Arpei 39 Melodia ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentru CURĂ.

CURA

CURÁ^2 , curéz , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A desface frunzele sau boabele de pe știuleții porumbului . CURÁ^1 , curéz , vb . I . Tranz . ( Rar ) A îngriji , a trata un bolnav sau o

 

CURĂȚENIE

CURĂȚÉNIE , curățenii , s . f . 1. Calitatea de a fi curat ; starea , înfățișarea unei ființe curate sau a unui lucru curat . 2. Dereticare . 3. Purgativ , laxativ . - Curat + suf . -

 

NEOFIT

NEOFÍT , - Ă , neofiți , - te , s . m . și f . Persoană care a îmbrățișat de curând o nouă religie , abandonând credința veche ; p . ext . persoană care a aderat de curând la o cauză sau care a intrat de curând într - o grupare , într - o colectivitate etc . și este încă neinițiată deplin . [ Pr . : ne -

 

NOU

NOU , NÓUĂ , noi , adj . I. 1. Făcut sau creat ( relativ ) de curând ; care apare pentru prima dată . 2. Care apare în locul unui lucru , al unei ființe etc . mai vechi ; de azi , contemporan , actual . 3. Care a fost executat sau cumpărat de curând ; care se află în bună stare ; care nu a mai fost folosit sau a fost puțin folosit . 4. Cu aspect și conținut schimbat ; transformat în bine ; reînnoit , refăcut . 5. Care s - a ivit de curând , recent . 6. Care se adaugă ( într - o succesiune ) la ceva ( de același fel ) ce exista de mai înainte , care este încă unul pe lângă cel existent . II. Lipsit de experiență , neexperimentat ( din cauza absenței unei practici suficiente ) . [ Pl . și : ( f . )

 

PROASPĂT

PROÁSPĂT , - Ă , proaspeți , - te , adj . ( Despre alimente sau produse alimentare ) Pregătit sau recoltat recent ; p . ext . care n - a fost supus unui procedeu de conservare . 2. Fig . Tânăr , fraged . 3. Care există sau a luat ființă de puțină vreme , care a fost făcut , creat etc . de curând ; de dată recentă , nou . 4. ( Despre aer ) Neviciat , curat . 5. Fig . Curat , pur , neîntinat . 6. Cu forțe noi ;

 

ÎNSURĂȚEL

ÎNSURĂȚÉL , însurăței , s . m . Bărbat ( tânăr ) însurat de curând ; ( la pl . ) soți ( tineri ) de curând căsătoriți . - Însurat ^2 + suf . -

 

CURĂȚEL

CURĂȚÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ , curăței , - ele , adj . Diminutiv al lui curat ; destul de curat , îngrijit ; p . ext . ( despre oameni ) frumușel , drăguț ,

 

NOVICE

NOVÍCE , novici , - ce , s . m . și f . 1. Persoană care abia a început să învețe ceva sau care a început de curând să activeze într - un domeniu ; începător . 2. Persoană care a intrat de curând într - o mănăstire și are de făcut un stagiu până la călugărie . 3. Spec . Marinar care face

 

PRIMENEALĂ

PRIMENEÁLĂ , primeneli , s . f . 1. Schimbare a rufăriei , a lenjeriei murdare cu alta curată . 2. ( La pl . ; concr . ) Rufe , albituri curate , de schimb . 3. Fig . Înviorare , împrospătare . [ Pl . și : primenele . - Var . : ( reg . ) premeneálă s . f . ] - Primeni + suf . -

 

ÎNFĂȚAT

ÎNFĂȚÁT , - Ă , înfățați , - te , adj . ( Despre plăpumi , perne ) Îmbrăcat cu rufărie ( curată ) . - V.

 

ADINEAURI

ADINEÁURI adv . Cu puțin înainte , de curând . [ Var . : adineáori

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...