Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ALĂTURA, ALĂ, ALĂMAR, ALĂMI, ALĂMIRE, ALĂMIT, ALĂMIU, ALĂPTA, ALĂPTARE, ALĂTURARE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului AL: ĂL.

 

AL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu "al doilea") Clasa a zecea. - Lat. illum, illam.

Sursa : DEX '98

 

al art. m., pl. ai; f. sg. a, pl. ale, g.-d. m. și f. alor

Sursa : ortografic

 

AL NOUĂZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăzeci în ordinea numărării; care vine după al optzeci și nouălea. /nouăzeci + le + a

Sursa : NODEX

 

AL NÓUĂSPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăsprezece în ordinea numărării; care vine după al optsprezecelea. /nouăsprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL NÓU//ĂLEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouă în ordinea numărării; care vine după al optulea. Pagina a noua. * A fi (sau a se crede) în \~ (sau al șaptelea) cer (a fi) în culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /nouă + le + a

Sursa : NODEX

 

AL MILI//ÓNULEA a \~oána num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un milion în ordinea numărării. [Sil. -li-o-] /milion + (u)le + a

Sursa : NODEX

 

AL MILIÁRD//ULEA a ă num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un miliard în ordinea numărării. ~ locuitor. * A ă parte care constituie o parte dintr-un miliard de părți egale. [Sil. -li-ar-] /miliard + (u)le + a

Sursa : NODEX

 

AL MÍILEA a mía num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul o mie în ordinea numărării; care vine după al nouă sute nouăzeci și nouălea. /mie + lea

Sursa : NODEX

 

AL DOUĂZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul douăzeci în ordinea numărării; care vine după al nouăsprezecilea. [Sil. do--] /douăzeci + le + a.

Sursa : NODEX

 

AL DÓISPREZECELEA a dóuăsprezecea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul doisprezece în ordinea numărării; care vine după al unsprezecelea. Rândul \~. /doisprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL DÓILEA a doua num. ord. Care acupă locul indicat de numărul doi în ordinea numărării; care vine după primul. Rândul \~. /doi + le + a

Sursa : NODEX

 

AL CINCIZÉ//CILEA a \~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincizeci în ordinea numărării; care vine după al patruzeci și nouălea. A \~cea zi. /cincizeci + le + a

Sursa : NODEX

 

AL CÍNCISPREZE//CELEA a \~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincisprezece în ordinea numărării; care vine după al paisprezecelea. Ediția a \~cea. /cincisprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL CÍN//CILEA a \~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cinci în ordinea numărării; care vine după al patrulea. /cinci + le + a

Sursa : NODEX

 

AL a (ai, ale) art. (se foloseşte: a) înaintea unui substantiv în genitiv sau înaintea unui pronume posesiv; b) înaintea numeralelor ordinale) Tovarăș al copilăriei mele. Al meu. Al doilea. /<lat. illum, illam

Sursa : NODEX

 

AL ÓPTSPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul optsprezece în ordinea numărării; care vine după al șaptesprezecelea. Secolul \~. /opt-sprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ÓPT//ULEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul opt în ordinea numărării; care vine după al șaptelea. Deceniul \~. /opt + le + a

Sursa : NODEX

 

AL OPTZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul optzeci în ordinea numărării; care vine după al șaptezeci și nouălea. \~ kilometru. /optzeci + le + a

Sursa : NODEX

 

AL PÁISPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul paisprezece în ordinea numărării; care vine după al treisprezecelea. /paisprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL PÁTR//ULEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul patru în ordinea numărării; care vine după al treilea. \~ rând. * A \~a parte fiecare din părțile egale ale unui întreg împărțit în patru; o pătrime; un sfert. /patru + le + a

Sursa : NODEX

 

AL PATRUZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul patruzeci în ordinea numărării; care vine după al treizeci și nouălea. Întrunirea a \~ea. /patruzeci + le + a

Sursa : NODEX

 

AL SÚT//ĂLEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul o sută în ordinea numărării; care vine după al nouăzeci și nouălea. \~ gol. * A \~a parte care constituie o parte dintr-o sută de părți egale; o sutime. /sută + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ȘÁISPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaisprezece în ordinea numărării; care vine după al cincisprezecelea. \~ea foaie. /șai-sprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ȘAIZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaizeci în ordinea numărării; care vine după al cincizeci și nouălea. \~ capitol. /șaizeci + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ȘÁPT//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șapte în ordinea numărării; care vine după al șaselea. * A fi (a se crede) în \~ (sau al nouălea) cer a fi în culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /șapte + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ȘÁPTESPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaptesprezece în ordinea numărării; care vine după al șaisprezecelea. /șaptesprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ȘAPTEZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaptezeci în ordinea numărării; care vine după al șaizeci și nouălea. /șaptezeci + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ȘÁS//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șase în ordinea numărării; care vine după al cincilea. /șase + le + a

Sursa : NODEX

 

AL TRÉI//LEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul trei în ordinea numărării și vine după al doilea. Locul \~. /trei + le + a

Sursa : NODEX

 

AL TRÉISPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul treisprezece în ordinea numărării și vine după al doisprezecelea. /treisprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL TREIZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul treizeci în ordinea numărării și vine după al douăzeci și nouălea. [Sil. trei-ze-] /treizeci + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ÚNSPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul unsprezece în ordinea numărării; care se află după al zecelea. Ziua a \~ea. /unsprezece + le + a

Sursa : NODEX

 

AL ZÉC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul zece în ordinea numărării; care vine după nouă. /zece + le + a

Sursa : NODEX

 

-ÁL suf. "calitate". (< fr. -al)

Sursa : neoficial

 

al (f. a, pl. ai, ale), art. - 1. Art. caracteristic al numeralului ordinal. - 2. Art. caracteristic pentru aproape toate cazurile de gen. (uzul impune: fereastra casei; dar acesta este unicul caz în care se face abstracție de art. a, cf. o fereastră a casei; noua fereastră a casei; fereastra nouă a casei; fereastra este a casei). 3. Art. caracteristic al pron. pop. - 4. Folosit în mod absolut, fără indicarea obiectului posedat, înseamnă "fiul lui": ai Galeongiului (Iorga), fiii Galeongiu. A dat naștere la numeroase patronime , mai ales în Bucov.: Asiminei "fiul Siminei". - 5. Fără indicarea posesorului, poate însemna: "tot ce se referă la": după cît spun cunoscătorii în ale fripturii de batal (Sadoveanu). Lat. ille, illa, prin faza intermediară el, ea, care este pron. pers. (Puşcariu 53; DAR; D. Găzdaru, Descendenții demonstrativului latin ille în limba romînă, Iași, 1929).

Sursa : etimologic

 

al adj. și pron. - 1. Acela, cel (care): vrăjitorul ăla (Eliade); una din fetele lui Zamfirache, a de s-a logodit cu Ilie bogasierul (Caragiale). - 2. Cel (art. caracteristic al superlativului relativ: a mai frumoasă (Voiculescu) (cu această folosire este fam. și se preferă cel). - 3. Antepus, substituie uneori art. enclitic, cu scopul de a întări semnificația demonstrativă: unde începu reteveiul a le înmuia ale oase (Ispirescu). - 4. (S.) Ceva nedefinit, persoană (cînd este m.) sau obiect (cînd este f.) care nu poate fi descrisă sau desemnată cu nume propriu: numai ce pomenesc cu un ăla (Caragiale). - 5. (Vulg.; în Munt.) A (se) ăla, vb. invariabil, poate indica orice acțiune, în cazurile în care nu se găsește la moment cuvînt propriu, sau se dorește evitarea unui cuvînt indecent. ** Decl. ca adj. antepus: ăl, gen. ălui, pl. ăi, gen. ălor; f. a, gen. ălei, pl. ale, gen. ălor. Ca adj. postpus și ca pron. primește un -a paragogic; suferă modificări numai f. sing. aia. Multe var. incorecte. Formele mold. substituie de obicei pe ă inițial printr-un a. Lat. ille, illa. Prin originea sa, și în parte prin întrebuințare, se confundă cu cuvîntul precedent, de care s-a separat doar într-o epocă relativ recentă. În limba actuală nu este posibil se mai confunde, astfel încît al rămîne pentru a desemna relațiile de posesie (și numeralul ordinal), pe cînd folosirea lui ăl se confundă cu a lui acel(a) sau cel(a). Într-adevăr, limba literară confundă constant ăl 1 și 2 cu acel(a) și ăl 3 cu cel(a), și preferă formele acestea din urmă, întrucît consideră cuvîntul ăl ca avînd o anume nuanță de vulgaritate sau, cel puțin, de familiaritate. În sensurile 3-5 este de neînlocuit, fiind vorba în aceste trei cazuri de construcții proprii rom. Sensul 4 răspunde aceleiași necesități ca fr. machin, truc, chose, sau sp. chisme. Pentru sensul 5 cf. sp. aquellar, (a)quillotrar. Complexitatea problemei adj. și pron. dem. în rom. se explică prin numeroasele sale întrebuințări nuanțate diferit, și în același timp prin originea lor unică. Într-adevăr, lat. ille a avut patru rezultate diferite (cf. Găzdaru și DAR, s. v. al): pron. pers. el, f. ea; art. encl. -l sau -le, f. -a; art. pos. al, f. a; și adj. și pron. ăl, f. a. La acestea s-ar putea adăuga seria de compuși de la ille, ca cel și acel. Toate sensurile fundamentale ale seriei coincid cu uzul sp. și romanic în general: muntele; al doilea; al meu; ăl mai frumos. Comp. alde, art. invar. (circumlocuțiune dem., care indică o referință la ceva cunoscut): alde -sa (Ispirescu); alde taica (Jipescu); un cioflingariu d-alde tine (Creangă). Este comp. din ăl cu de. Pentru a înțelege comp., trebuie plecat de la expresii cum sînt: săracul ăl(a) de Ion, astfel încît construcția este eliptică, prin suprimarea unui adj. Construcția se reduce la ăl de, unde de are sens relativ: ăl de ieri. DAR altă explicație, bazată pe necesitatea de a exprima un pl. indef., ceea ce nu pare a corespunde nici intenției construcției, nici sing. invar. al lui alde. Cf. Philippide, Principii, 138.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru AL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2249 pentru AL.

Cincinat Pavelescu - Lui Al. Davilla

... Cincinat Pavelescu - Lui Al. Davilla Lui Al. Davilla de Cincinat Pavelescu Împerecheași rima rahat, Ca să-l jignești pe Cincinat, Dar el, milos, îți iartă crima Și-ți dă ca să-i ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui Al. Macedonski

... Cincinat Pavelescu - Lui Al. Macedonski Lui Al. Macedonski de Cincinat Pavelescu I Maestrul nostru are-o boală: Îi plac sticleți... Dar, pe dulap, Văd colivia șade goală Fiindcă sticleții-i are-n ...

 

Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului

... Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului I Jos, pe apa Prutului, În ținutul Hușului La casele Lupului [2] Mers-a ura Domnului! Mers-a ura și ... Lupu Costache Gavriliță care a jucat un rol însemnat în războiul lui Petru cel Mare cu turcii. ↑ Trebuie să presupunem că Iordache al Lupului avea afară de Milești ce se află în ținutul Vasluiului, o altă moșie, pe malul Prutului, unde l-a ajuns urgia domnească ... frumoase și cu hamuri cusute cu fir de aur. Spatarul Neculai Cârnul, uitând binefacerile și amicia lui Ștefăniță vodă, începu o corespondență cu fostul domn al Valahiei, prințul Basarab, care trăia retras în Polonia, și-l îndemnă a strânge oaste leșească și a intra în Moldova pentru ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)

... presă glasuri în favoarea nemângâiatei văduve, care suferea într-o tăcere demnă mizeria, Parlamentul, înduioșat, a votat o mică pensie alimentară dnei Ana Al. Macedonski. Cântărețul nemuritor al nopților de mai și al rondelelor cu cizelări de filigrană poate, în fine, să se odihnească liniștit. Tovarășa nobilă și credincioasă a vieții lui chinuite va avea de ... care se interesează de marile figuri ale literaturii noastre dinainte de război, să evoc figura maestrului Macedonski, pe care l-am cunoscut de aproape, și al cărui colaborator și prieten am fost ani îndelungați. Alexandru Macedonski era fiul generalului Macedonski, fost aghiotant și ministru de război al domnului Cuza. Mama sa era coborâtoare dintr-un ban al Craiovei. Când l-am cunoscut eu prin anul 1890 91, fiind student la Drept, (și la Litere) maestrul era trecut de 43 de ani. De ... distinsului avocat Manolache Slătineanu. Stam de vorbă cu Ion Luca Caragiale, pe o bancă în Cișmigiu, și discutam cu el asupra literaturii franceze din secolul al XVII-lea, pe care marele scriitor o cunoștea pe degete, când poetul Macedonski se apropie. Caragiale, care îl tutuia, a început să-l ... ...

 

Cincinat Pavelescu - Amicului Ion Al. Bran-Lemeny

... Cincinat Pavelescu - Amicului Ion Al. Bran-Lemeny Amicului Ion Al. Bran-Lemeny de Cincinat Pavelescu [autorul volumelor de versuri Ancore și Talaz] Îți dau întregul meu sufragiu, Dar spune, zău, fără necaz, Nu crezi că ...

 

Cincinat Pavelescu - Regretatului ministru Al. Djuvara

... Cincinat Pavelescu - Regretatului ministru Al. Djuvara Regretatului ministru Al. Djuvara de Cincinat Pavelescu care mă întreba, într-o seară, la Sinaia, de ce mă uit așa lung la stele? De ce la stele-ntotdeauna ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui ministru al artelor

... Cincinat Pavelescu - Unui ministru al artelor Unui ministru al artelor de Cincinat Pavelescu la un banchet Pe Minulescu tare-l știu În Stanțe pentru mai târziu; Dar pentru cele mai recente Nu cred să ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui puternic al zilei

... Cincinat Pavelescu - Unui puternic al zilei Unui puternic al

 

Alexei Mateevici - Din psalmul al XIV-lea

... Alexei Mateevici - Din psalmul al XIV-lea Cui, Doamne, i-i făgăduită Înălțimea muntelui Tău sfânt? A cărui inimă-i cinstită Dorințele curate-i sânt Și care faptele ...

 

Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu

... Vasile Alecsandri - Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu de Vasile Alecsandri 1848 Fraților români din toată România! Vă chem să fiți martori la nelegiuirile guvernului prințului Moldovei, Mihail Sturza, care de ... acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit ... obște și temându-se de a o ațâța pe aceasta mai mult, a socotit să-și puie iar masca de Părinte al Patriei spre a înșela iarăși pe acei ce-i numea copiii lui; și pentru ca să izbutească mai sigur la acest țel, a ... lucrat pentru binele vostru au fost niște netrebnici tulburători, precum ei sunt numiți în ofisurile domnești din 29 și 31 mart. l. Fiindcă Reglementul Organic al Moldovei este temelia pe care stă așezată constituția noastră și fiindcă Mihail Sturza a călcat la prilejuri de interes personal articolele acestui Reglement ...

 

Mihai Eminescu - Zboar-al nopții flutur

... Mihai Eminescu - Zboar-al nopţii flutur Zboar-al nopții negru flutur de Mihai Eminescu Zboar-al nopții negru flutur Cu-a lui aripi ostenite, Pe când crengile se scutur Pe cărări înțelenite. Iară bolta cea senină Printre ramuri, printre ... Prin a ramurilor mreajă, Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă, De sub teiul nalt și vechi. Iară sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept: Nu mai cugeți înainte, Nici nu cauți îndărăpt, Ci asculți de păsărele Ciripind în verde crâng, Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 4737 pentru AL.

ALĂTURA

... ALĂTURÁ , al

 

ALĂ

ÁLĂ s . f . Unitate romană de cavalerie ( formată din trupe

 

ALĂMAR

ALĂMÁR , alămari , s . m . Meseriaș care lucrează obiecte de alamă (

 

ALĂMI

ALĂMÍ , alămesc , vb . IV . Tranz . A acoperi sau a sufla un obiect cu un strat de alamă (

 

ALĂMIRE

ALĂMÍRE s . f . Acțiunea de a alămi . - V.

 

ALĂMIT

ALĂMÍT , - Ă , alămiți , - te , adj . Acoperit sau suflat cu alamă ( 1 ) . - V.

 

ALĂMIU

ALĂMÍU , - ÍE , alămii , adj . De culoarea alamei ( 1 ) . - Alamă + suf . -

 

ALĂPTA

ALĂPTÁ , alăptez , vb . I . Tranz . A hrăni puii cu laptele propriu , secretat de glandele mamare ; a da să sugă ; a apleca . - A ^3 + lapte ( după fr .

 

ALĂPTARE

ALĂPTÁRE , alăptări , s . f . Acțiunea de a alăpta . - V.

 

ALĂTURARE

ALĂTURÁRE , alăturări , s . f . Acțiunea de a ( se ) alătura și rezultatul ei . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...