Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul CÂNTĂTOARE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CÂNTĂTOR

  Vezi și:BĂBUȘCĂ, BOTROȘ, CÂNEPAR, CÂNTĂTOR, CANAR, CINTEZĂ, CIOCÂRLIE, CODROȘ, COLIVIE, FRINGILID, GLĂSUITOR ... Mai multe din DEX...

CÂNTĂTOARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÂNTĂTÓR, -OÁRE, cântători, -oare, adj., s.m. 1. Adj. (Despre oameni) Care cântă, care are voce; (despre păsări) care scoate sunete plăcute, melodioase. 2. S.m. (Înv.) Cântăreț (1) (de profesie). 3. S.m. (Înv.) Cântăreț (2). 4. s.m. (Pop.) Cocoș. ** (În expr.) (Pe) la cântători = în zorii zilei. - Cânta + suf. -ător.

Sursa : DEX '98

 

CÂNTĂTÓR s. v. cântăreț, cocoș, poet.

Sursa : sinonime

 

CÂNTĂTÓR adj. (înv.) cântăreț. (Pasăre \~oare.)

Sursa : sinonime

 

cântătór adj. m., s. m., pl. cântătóri; f. sg. și pl. cântătoáre

Sursa : ortografic

 

CÂNTĂT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) (despre persoane sau despre păsări) Care cântă frumos; care are darul de a cânta. /a cânta + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CÂNTĂTOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru CÂNTĂTOARE.

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

Vasile Alecsandri - Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann Cântece de stea și Povestea vorbei de Anton Pann de Vasile Alecsandri Există la noi o carte foarte prețioasă și de o mare însemnătate, un adevărat tezaur de spiritul și de înțelepciunea poporului român; și însă acea carte, necunoscută de acei care ar trebui să o cunoască, zace lepădată în fundul librăriilor! Ca și dânsa, autorul ei, pierdut în umbră, a fost pe timpul lui victima superbiei ignorante, și chiar astăzi, când societatea noastră s-a democratizat, astăzi, când oamenii literați și-au dobândit un loc la soare, numele lui Anton Pann deșteaptă mai mult imaginea unui psalt de strană, decât suvenirul unui poet. Cine a fost Anton Pann? -- Un simplu cântăreț de biserică, iată ce răspund indiferenții! -- Ce a scris Anton Pann ? -- Spitalul amorului , iată ce răspund ignoranții! E timpul dar a spune adevărul și a face lumină pe mormântul unui om de merit, care în cursul vieții sale modeste a scris fără a se gândi la recompensă, și a cules, coordonat, publicat Proverburile noastre, acele cugetări ieșite din ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt

Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat, Măre, și-a plecat, C-un pâlc de curteni, Falnici moldoveni, Și s-a dus, s-a dus Prin Țara-de-Sus, Și-a ajuns voios În Țara-de-Jos. Iar dacă-a ajuns, I-a venit răspuns, Că dușmanii Țării, Cât nisipul mării, Năvălesc grămadă, Pustiesc și pradă... Ștefan-voievod, Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a bucurat, Și-a trimis o ceață Către dimineață... Ștefan, când văzu Ceața ce căzu, Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de ...

 

Alecu Donici - Bondarul mizantrop

... place. Bondărimea s-a sfârșit, Peste dealuri nu-ș ce-aș face, Să mă duc necontenit. Spun c-acolo se găsește Bondar mândru cântător, Ce tot încă bâzâiește Al său viers fermecător. Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă!" — Moș uncheș— zise-o albină -- Zău ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul coroanelor nepieritoare

Alexandru Macedonski - Rondelul coroanelor nepieritoare Rondelul coroanelor nepieritoare de Alexandru Macedonski Coroane-n veci nepieritoare Dintre frunzișurile mari Ale bătrânilor stejari Mi-așterne umbra sub picioare. Ducându-mi pașii solitari, Pe sub pădurea cântătoare, Coroane-n veci nepieritoare Simt în frunzișurile mari. Aleea e-n apus de soare. -- Se urcă flacări tot mai tari, Și se răsfrâng, scânteietoare, Printre copacii seculari, Coroane-n veci

 

Alexandru Macedonski - Rondelul orașului de altădată

Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului de altădată Rondelul orașului de altădată de Alexandru Macedonski Era orașul de-altădată Sub plopi de-argint, muiați în soare, O verde oază fermecată Cu repezi ape cântătoare. Pe-oricare străzi cântau izvoare, Și sărutat de flori ce-mbată, Trăia orașul de-altădată Sub plopi de-argint, muiați în soare. Prostimea chiar era bogată. Prin curți aveau, mai toți, cuptoare. În beciuri se țeseau covoare, Ș-o viață-n veci îmbelșugată Trăia orașul de-

 

Alexei Mateevici - În Betleem

Alexei Mateevici - În Betleem În Betleem de Alexei Mateevici Noapte-adâncă. În ceruri, sus, Stele ard tremurătoare; Doarme Pruncul Iisus Sub privirile Fecioarei... Pace-n cer și pe pământ, Numai glas de cântători... Îl slăvesc pe Pruncul Sfânt Îngeri — sus, iar jos — păstori. Varsă line străluciri Pruncul sfânt și luminos, Și cereștile luciri Ard pe fața lui Hristos. Steaua de la răsărit S-a aprins cu foc în cer, La-nchinare au venit Craii dintr-acele țări. Decembrie

 

Alexei Mateevici - Îngerul și mironosițele

Alexei Mateevici - Îngerul şi mironosiţele Îngerul și mironosițele de Alexei Mateevici Pe cine-l caută acuma în grădină Cu vasele de mir umplute? De lacrimi inima li-i plină... Zorește ziua nouă. Îi răcoare, Dar cerul se înseninează În ciripituri cântătoare. De ce Îl caută aicea pe Hristos? De ce-au venit aici să-l plângă? Pe piatră un înger luminos... El șade-n haine albe, strălucite... Vestind cereasca bucurie Mironosițelor scârbite: ,,Hristos au înviat! Și nu vă mai mâhniți Și nu-L mai plângeți ca pe mort, Cătându-L între cei muriți! A iadului putere-i biruită, Zadarnică i-i răutatea: De-acuma lumea-i izbăvită. Întunecimea în lumină piere, Măria ei i s-a surpat Și fug vrăjmașii în durere. Grăbiți-vă cu vești de veselie Și spuneți veștile-n Sion: Hristos îi viu și-n veci învie!" Dorm florile. Grădina moartă tace, Iar primprejur — albastre umbre, Nisip, zori aurii — și pace. Aprilie

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ciocârlia

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ciocârlia Ciocârlia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Se duce ciocârlia spre țări mai fericite, Lăsând mâhnita iarnă cu viscole și ger, Plăpânda melodie, poete-mbătrânite, Cu-ncetul se retrage ș-iluziile per! Natura cărunțită s-acuma tot mai cată Pe blânda cântătoare cu cântecu-i perdut! Nu mai spera, poete, în inima-ți sfărmată Să redeștepți avântul doritului trecut! Se duce ciocârlia să cânte-n depărtare, Acolo unde vara mai poate străluci... Ce mai aștepți, poete? E ziua de plecare! Vei mai cânta o dată... dar numai nu

 

Duiliu Zamfirescu - Barza

Duiliu Zamfirescu - Barza Barza de Duiliu Zamfirescu Sus, pe Argeș, pe la munți, Au rămas codrii cărunți; Jos, pe vale, prin zăvoi, Se cobor turme de oi, Iar un cuc cu pană sură Și-a spus numele din gură: “Cu-cu!â€� De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soro fă, deșteaptă-te Și spre soare-ndreaptă-te, So-ro!â€� Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Ro-șii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna fără fir de fum, Vara făr-de călători, Toamna făr-de cântători, S-a umplut de rândunele Ce-au adus vara cu ele Cal-dă. Iar prin lanul răsărit Merge vestea c-a sosit Craiul diminețelor, Paznicul fânețelor, Și-ar fi tras pe-un vârf de leasă Jos la doamna preoteasă... Ci-ne-i? (

 

Duiliu Zamfirescu - La o fântână

Duiliu Zamfirescu - La o fântână La o fântână de Duiliu Zamfirescu Doarme Roma prin ruine Umplu crinii atmosfera Cu miresme de demult. Sunători din mandoline Trec, zicându-și “buona seraâ€�. Eu ascult: Moare cântecul pe cale; Gâlgâitul de chitară Rar și rar îl mai îngână. A rămas acum pe vale. Strajă nopților de vară, O fântână. Salve, limpede făptură, Tu, ce-ai pus prin împrejururi Floare albă lângă floare! Prin scirocco și căldură Numai tu rămas-ai pururi Cântătoare. Roma (

 

Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu)

Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu) Primăvara de Duiliu Zamfirescu Bine-ai venit din nou la noi Surată primăvară, Să mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasă-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Roma,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CÂNTĂTOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru CÂNTĂTOARE.

BĂBUȘCĂ

BĂBÚȘCĂ , băbuști , s . f . 1. Băbuță . 2. Nume dat păsărilor cântătoare îmbătrânite , în special sticletelui și

 

BOTROȘ

BOTRÓȘ , botroși , s . m . Pasăre cântătoare cu ciocul foarte scurt , cu pene roșii închise pe piept , negre pe cap , cenușii pe spate și albe la coadă ( Pyrrhula vulgaris ) . - Bot +

 

CÂNEPAR

CÂNEPÁR , cânepari , s . m . Pasăre cântătoare cu pene roșii pe cap , pe gât și pe laturile pieptului , cafenii pe spate și albe pe aripi și pe abdomen , care se hrănește mai ales cu semințe de cânepă ( Carduelis cannabina ) . - Cânepă + suf . -

 

CÂNTĂTOR

CÂNTĂTÓR , - OÁRE , cântători , - oare , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre oameni ) Care cântă , care are voce ; ( despre păsări ) care scoate sunete plăcute , melodioase . 2. S . m . ( Înv . ) Cântăreț ( 1 ) ( de profesie ) . 3. S . m . ( Înv . ) Cântăreț ( 2 ) . 4. s . m . ( Pop . )

 

CANAR

CANÁR , canari , s . m . Mică pasăre cântătoare cu pene galbene ( Serinus

 

CINTEZĂ

CÍNTEZĂ , cinteze , s . f . Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic , scurt și tare , cu penajul cenușiu - albăstrui sau brun - roșcat , având pe aripă o dungă albă ( Fringilla coelebs ) . [ Acc . și : cintéză . - Var . : ( reg . ) cíntiță s . f . ] - Et .

 

CIOCÂRLIE

CIOCÂRLÍE , ciocârlii , s . f . 1. Pasăre cântătoare mică , cu penele pestrițe , care zboară vertical la mari înălțimi ( Alauda arvensis ) . 2. ( Art . ) Numele unui celebru cântec popular care imită trilul ciocârliei (

 

CODROȘ

CODRÓȘ , codroși , s . m . Gen de păsări migratoare mici , cântătoare , cu penajul cenușiu roșiatic și cu coada lungă , roșie ( Phoenicurus ) ; pasăre de acest gen . - Coadă +

 

COLIVIE

COLIVÍE , colivii , s . f . 1. Cușcă mică făcută din vergele de metal sau de lemn , în care sunt ținute păsările cântătoare sau decorative . 2. Construcție de metal acționată mecanic , care servește la transportarea persoanelor și materialelor în puțurile unei

 

FRINGILID

FRINGILÍD , fringilide , s . n . ( La pl . ) Familie de păsări cântătoare cu cioc conic și scurt ; ( și la sg . ) pasăre care face parte din această

 

GLĂSUITOR

... GLĂSUITÓR , - OÁRE , glăsuitori , - oare , adj . ( Înv . ; despre păsări ) Cântător

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...