Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DUBEALĂ, DUBIRE, DUBIT ... Mai multe din DEX...

DUBI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DUBÍ, dubesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A tăbăci, a argăsi. * Expr. A pune (pe cineva) la dubit = a băga (pe cineva) la închisoare. 2. Refl. (Despre in, cânepă, etc.) A se muia, a se topi, a se destrăma. - Din ucr. dubyty.

Sursa : DEX '98

 

DUBÍ vb. v. argăsi, tăbăci.

Sursa : sinonime

 

dubí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dubésc, imperf. 3 sg. dubeá; conj. prez. 3 sg. și pl. dubeáscă

Sursa : ortografic

 

A DUB//Í \~ésc tranz. reg. 1) (piei de animale) A trata cu tananţi pentru a da însușirile necesare; a tăbăci; a argăsi. 2) fig. A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a snopi; a toropi; a stâlci; a stropși; a tăbăci; a făcălui; a ucide. 3) (plante textile) A ține în apă pentru a separa fibrele de tulpină; a topi; a mura. /dybyty

Sursa : NODEX

 

dubí (-bésc, -ít), vb. - A argăsi, a tăbăci. Sl. (ceh., rus.) dubiti (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 103), din sl. d?b? "arbore", cf. dîmb, dubă, dumbravă. Miklosich, Lexicon, 162, derivă în mod ciudat cuvîntul rom. din sl. dl?bsti "a scărpina". - Der. nedubit, adj. (netăbăcit); dubeală, s.f. (substanță care tăbăcește); dubălar, s.m. (tăbăcar); dubălărie, s.f. (tăbăcărie); dubină, s.f. (subtanță care tăbăcește), pentru a cărui der. cf. Iordan, ZRPh., LVI, 320. Cuvinte folosite aproape exclusiv în Mold. și Bucov.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DUBI

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru DUBI.

DUBEALĂ

... DUBEÁLĂ , dubeli , s . f . ( Reg . ) Acțiunea de a ( se ) dubi ; ( concr . ) argăseală . [ Var . : dubálă s . f . ] - Dubi

 

DUBIRE

... DUBÍRE s . f . ( Reg . ) Acțiunea de a ( se ) dubi . - V. dubi

 

DUBIT

... DUBÍT , - Ă , dubiți , - te , adj . ( Reg . ) 1. ( Despre piei ) Argăsit , tăbăcit . 2. ( Despre in , cânepă etc . ) Muiat , topit , destrămat . - V. dubi