Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEMĂSURAT, STRAȘNIC, NEPREȚUIT, PITIC, ATOTCUPRINZĂTOR, CIUMĂ, DES, EXTREM, INSTANTANEU, NEMĂRGINIT ... Mai multe din DEX...

FOARTE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FOÁRTE adv. 1. (Ca determinativ pe lângă un adjectiv sau un adverb; ajută la formarea superlativului absolut) Foarte frumos. Foarte bine. * (Așezat după adjectiv, înv. și arh.) Supărat foarte. * (Ca determinativ pe lângă o locuțiune adjectivală sau adverbială) Foarte de dimineață. * (Ca determinativ pe lângă un substantiv care exprimă o însușire) E foarte copil pentru vârsta lui. 2. (Pop.; ca determinativ pe lângă un verb și așezat înaintea lui) Mult, tare. Prăjiturile foarte îi plăceau. * (În legătură cu "a mulțumi", azi mai ales ir.) Îți foarte mulțumesc de așa serviciu. * (Pop.; așezat după verb) Se mânie foarte. * (Pop.; așezat între auxiliar și participiu) Băile de nămol mi-au foarte priit. - Lat. forte.

Sursa : DEX '98

 

FOÁRTE adv. 1. tare, (pop.) hăt. (\~ departe.) 2. extrem, tare, (prin Bucov.) prăci, (înv.) vârtos. (\~ de dimineață.) 3. deosebit, excepțional, extraordinar, extrem, grozav, minunat, neîn-chipuit, nemaiauzit, nemaipomenit, teribil. (\~ bun.) 4. tare. (E \~ bucuros.) 5. (înv. și reg.) prea. (\~ bine!) 6. grav, greu, rău, serios, tare. (E \~ bolnav.)

Sursa : sinonime

 

foárte adv.

Sursa : ortografic

 

FOÁRTE adv. 1) (se folosește ca determinativ pe lângă un adjectiv sau un adverb) Tare. \~ bun. 2) (are funcție de determinativ pe lângă o locuțiune adjectivală sau adverbială) Extrem de tare. /<lat. forte

Sursa : NODEX

 

foárte adv. - Determinativ pe lîngă un adjectv sau adverb care ajută la formarea superlativului absolut. - Istr. forte. Lat. f?rte "puternic, tare" (Puşcariu 634; Candrea-Dens., 626; REW 3458; DAR), cf. alb. fortë, it. forte, prov., fr. fort, sp. fuerte. Pentru semantism, cf. fr. fort, "foarte", și folosirea rom. tare cu același sens. Der. neol. fort, s.n., din fr. fort; forță, s.f., din fr. force, it. forza; (s)forța, vb., din it. (s)forzare; fortăreață, s.f., din fr. forteresse; forte, adv., în muzică, din it. forte; fortifica, vb., din lat. fortificare; înforța, vb. (vulgar, a forța).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FOARTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 829 pentru FOARTE.

Cincinat Pavelescu - Unui foarte tânăr scriitor

... Cincinat Pavelescu - Unui foarte tânăr scriitor Unui foarte tânăr scriitor de Cincinat Pavelescu care mă făcea bătrân, uitând că un om de 83 de ani, cum e ClĂ©menceau, poate să mai conducă ...

 

Mihai Eminescu - Germanu-i foarte tacticos (Hoffmann von Fallersleben)

... Mihai Eminescu - Germanu-i foarte tacticos (Hoffmann von Fallersleben) Neamțul cercetează lucrul tactios, pe dos, pe față. La surtuc de are pată el chemia o învață. Ani întregi mereu citește ...

 

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere

... Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere 16 [Foarte multă văz plăcere] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție     Foarte multă văz plăcere     La a tuturor părere,     Hotărînd cu o pornire,     Făr' d-a face osebire :     Cum că lucruri delicate     Trei ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... e prea independent pentru asta, și apoi nu se simte atras decât de literatură. Înfățișarea materială a acestui personaj nu e neplăcută. Deși foarte sărăcuț îmbrăcat, chiar hărtănit puțin, deși foarte nepieptănat, purtând plete, și foarte nespălat, purtând unghii nepilite, deși fumează foarte mult, așa încât e afumat la vârful degetelor și-mprejurul buzelor — totuși inspiră de la început oarecare simpatie. Manierele lui sunt foarte primitive: despre așa numitul l’usage du monde nici nu poate fi vorba: în programul celor trei clase de gimnaziu, pe cari le-a ... a părut destul de bine, și cu multă bucurie a doua zi m-am dus la întâlnire să comunic tânărului buna veste. Era foarte palid de astă dată, foarte obosit; glasul slab de tot; cam tremura și înghițea mereu în sec. I-am recomandat să nu fumeze așa de mult pe nemâncate, pentru că ... a așezat, foarte obosit, pe un scaun. Acum îl aveam în față și-l puteam observa mai bine. Nimica distins în figura lui:o frunte foarte îngustă, ochii foarte puțin expresivi, tăietura buzelor și structura nasului fără nici un caracter marcant, părul aspru și plantația lui nehotărât demarcată, în fine o creatură nici prea ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

... puse mâna pe cea dântâia care scoase capul, o trase afară și închise uscioara repede la loc. Pipăie rața, o cântărește în mâini și rămâne foarte mulțumit. Până aici lucrul pare foarte comun. Care burghez — cuvântul e la modă — nu hrănește cu o grije mai mult decât părintească niște ființe hotărâte a fi ... și când, după ce ai pândit apropiarea momentului morții, iei degrab dobitocul și-l tai, găsești fructul dorit al acestei barbare îngrijiri: un ficat enorm, foarte gras, foarte pufos și cu un gust foarte delicat. Și limbile de privighetori, de care vorbesc clasicii!... Câte jertfe pentru un blid de mâncare!... Dar să lăsăm la o parte aceste reflexiuni â ... 30 de rațe, o jertfi în adevăr, însă nu pentru folosul său personal, ci pentru amorul nobil al științei. El tăie repede rața în bucățele foarte mărunte și le azvârli în țarc celorlalte 29, care măcăiau grozav. Într-un moment, care cum apucă, înghițiră bucățelele cu o poftă nespusă. A ... dovedea încă o dată că pentru unele carnivore — poate pentru toate — carnea propriei spețe nu numai că nu e neplăcută, dar încă e ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

... nu, voia la dv., marfa la mine; dacă vrea să cumpere, să poftească conul Iancu aici, că ne învoim noi. A plecat băbuța foarte mâhnită de insuccesul misiunii sale diplomatice. Înainte de amiazi, intră în băcănie un funcționăraș foarte pirpiriu, deși afară era destul de ger; zice: - Băiete, o drojdie. După ce bea drojdia și-și suflă în degetele degerate, funcționărașul își face loc ... sunt bune. - Mă mir. Tocmai la mine să fie icre bune...! Zicând acestea, băcanul iese degrabă afară la caretă și, după multe reverențe, se adresează foarte miorlăit cucoanei: - Sărut mâna, madam X..., sărut mâna... De ce nu poftiți jos? Nu-i nimeni în prăvălie; numai câțiva mitocani... nu vă cunoaște. Poftiți ... înșiră, foarte volubil, toată lista prospăturilor sosite de dimineață. Cucoana stă un minut la gânduri, dar nu poate rezista mult; coboară din caretă și intră foarte înțepată în prăvălie... După o scurtă inspecție și o lungă tocmeală, în timp ce aspiră cu nesațiu caracteristica atmosferă, îmbibată de atâtea parfumuri grase și ... din capete, pe când mușteriii ceilalți, între care mai mulți tineri ofițeri, în curent cu afacerea boicotului, privind-o cu admirație, își dedeau coate. Cucoana, ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii

... oameni, cari voiau niște lucruri, ce nu se potrivesc cu starea niciuneia din societățile organizate de pe fața pământului. Chiar la anul 1848 era o foarte mare deosebire între acești oameni și adevărații liberali, și N. Bălcescu încă atunci numea pe conliberalul său C. A. Rosetti, un trădător (vezi ... anul 1866, această dorință li s'a împlinit. Mai este însă un lucru la mijloc. În o țară atât de liberală ca România, foarte lesne s'ar putea întâmpla ca națiunea suverană să-și dea seamă despre ceea ce face și să le dea liberalilor bani de drum. Contra ... conservatori, se tem de ei, ori fiindcă ar trebui să-și sacrifice interesele personale, susținând pe conservatori. D. C. A. Rosetti e dar foarte aproape de adevăr, când zice, că cele două partide sunt două cete vrăjmașe și că partidul conservator este o Plevnă internă. Este foarte aproape de adevăr, deoarece știe, că însuși lucrează zi și noapte spre a produce acest rezultat. Îndată ce ar înceta ura și frica ... voie de nevoie, aceia cari își au interesele angajate în operațiile firmei liberale vor începe să țipe mai amarnic. Nimeni cu minciuna nu poate duce ...

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

... în călcâie si se uită spre fațada Teatrului Național... La ce se uită? Ei! la ce! la muscali... După multă dezbatere interioară, își alege unul foarte maladeț, îmbrăcat în catifea albastră, cu brâu pembè, cu doi trotteurs[l] negri, ce mănâncă jeratic... Picior peste picior și: — Paidiom, gaspadin! Unde?... Asta ... sentimente morale; niciodată n-ar fi în stare să gândească măcar pe departe la o infamie. Și pe urmă, e înamorat de o jună modistă foarte frumușică, pe care e vorba să o ia în căsătorie. Și ea e o fată foarte cumsecade și meșteră. Are o mică economie și o s-o mai ajute și o mătușă ca să deschiză un magazin de mode... O să ... care, sub umbreluța azurie, se vede sclipind părul cel blond și ceafa cu puf de piersică... (Ați observat, desigur, că-n anul ăsta se poartă foarte mult blondul.) — D-ta zâmbești, zice economistul sever. Dumitale îți place asta; aprobi luxul acesta nebunesc, din care are să rezulte ruina societății noastre ... o poți explica — îmi zice un filozof — decât prin mania reprezentării... — Nu-nțeleg, zic eu. — Mania reprezentării se numește acea pornire ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea

... rău! dar știi?... foarte rău!! foarte rău!!! pentru ca să ajungem să vedem țara mea, care era peste putință ca să prevază cineva o situațiune foarte tristă, fiindcă le-am spus și dumnealor... - Cari dumnealor? - Dumnealor cu cari am fost; zic: pot pentru ca să spui că nu se poate ceva ... să vie un moment orișicât ai zice, când vezi că bate falimentul la ușe și nu mai e nici un patriotism... Nae face o figură foarte mâhnită; e așa de obidit, încât ai crede că vrea să plângă. - Bine, Nae - zic eu - nu trebuie să fie omul așa de pesimist. Lucrurile ... o bere, un macmahon, un șvart, mai vorbesc cu un prietin, trece vremea; și când mă-ntorc... gata. - Face greu? - Știi, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Ăl din urmă, Costică, a fost mai greu: i l-a scos cu fiarele... - !!... - Acu a venit doctorul, da ... Madam Ionescu! Dama întoarce capul, recunoaște și ea pe Nae și oprește trăsura. - A făcut? întreabă Nae. - Da, răspunde moașa. - Ușor? întreb eu. - Foarte ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)

... a mărturisi că gentila soprană, în aprinderea sa cea mare, calcă în picioare toate regulele artei dramatice și ajunge la o declamațiune spasmodică. Înțelegem foarte bine pasiunele teatrale, știm că amorul pe scenă cată să fie esprimat cu culori mai forte, dar gentila noastră primadonă a trecut chiar ... argentină (limpede), bine întonată și de un timbru ce nu displace; singurul defect ce găsim în meziile vocale ale acestei june cantatrice este că sunt foarte puțin vibrătoare și în contrast cu volumitatea și forța tonurilor ce reclamă repertoriul maestrului Verdi. Am ascultat-o în Traviata și în Maria de Rohan ... a vocei sale, esprimă binișor ideea autorului și mulțumește oarecum urechea; cînd vine însă la melodiile dramatice (canto dramatico) și la recitative , atunci lasă foarte mult de dorit în amîndouă operele. Ca artistă dramatică a dat dovezi și în Traviata , și în Maria de Rohan , că înțelege bine ... în cel trecut, scoate o mulțime de tonuri false și țipă, iar nu cîntă. Domnișoara Gaggiotti, a doua primadonă contralto, are o voce foarte puțin sonoră și cîntă fără espresiune. În partea dramatică este ...

 

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă

... de fier de la Bruxelles la Paris o doamnă tânără. La o stație pe drum, se urcă în același compartiment un domn cu o înfățișare foarte elegantă, purtând pe mână un palton căptușit cu mătase. Domnul salută foarte politicos și se așază într-un colț în fața doamnei. Cum sunt călătorii, după câteva minute se rupe tăcerea și încep întrebările indiscrete: — Doamna ... — Da, am fost la o rudă... — A! la o rudă... Și n-ați profitat de ocazie să cumpărați ceva dantele?... Sunt foarte ieftine și de o calitate superioară celor franțuzești... E peste putință să cumpărați așa dantele fine în Franța fără să le plătiți întreit decât în ... după gravitatea cazului, și pedepse... — Atunci—zise doamna schimbând binefața—atunci sunt pierdută... — Nu tocmai... n-aveți teamă încă... poate să scăpăm... e foarte posibil să treceți... Eu sunt foarte cunoscut la vamă; trec p-acolo de două-trei ori pe săptămână. Intrăm în sala de revizie împreună, declarați bagajele și ați scăpat... Aveți dantele ... de furcă așa de des! Din vorbă-n vorbă iată că trenul sosește-n sfârșit la vamă. Domnul dă doamnei brațul drept, cu o mișcare ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOARTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 832 pentru FOARTE.

NEMĂSURAT

... NEMĂSURÁT , - Ă , nemăsurați , - te , adj . 1. Care nu poate fi măsurat , calculat ( fiind foarte mare sau foarte numeros ) ; p . ext . foarte mare , foarte numeros , imens , enorm ; foarte intens , foarte

 

STRAȘNIC

... STRÁȘNIC , - Ă , strașnici , - ce , adj . , adv . , s . m . I. Adj . ( Exprimă ideea de superlativ ) 1. Foarte bun , minunat ; foarte mare ; foarte puternic ; extraordinar , nemaipomenit . 2. Îngrozitor , înfiorător , înspăimântător ; grozav , cumplit , teribil . II. Adv . 1. ( Foarte ) tare , ( tare ) mult , teribil . 2. ( Legat de un adj . prin prep . " de " , exprimă raportul de superlativ ) Foarte

 

NEPREȚUIT

... NEPREȚUÍT , - Ă , neprețuiți , - te , adj . 1. Care nu este sau nu poate fi prețuit , calculat , apreciat ; incalculabil ; p . ext . foarte prețios , foarte valoros ; inestimabil . 2. Față de care cineva simte o afecțiune deosebită ; foarte scump , foarte

 

PITIC

... m . și f . Individ care aparține unor populații din Africa centrală , cu statura mult inferioară celei mijlocii , pigmeu ; persoană a cărei statură este ( foarte ) mică , datorită unor tulburări endocrine , unor carențe alimentare etc . ; p . gener . persoană de statură ( foarte ) mică . 2. S . m . Fig . Om lipsit de calități , de merite , de valoare ; pigmeu . 3. S . f . ( Astron . ; în sintagmele ) Pitică albă = stea aflată în ... lipsită de surse de energie internă . Pitică roșie = stea aflată în stadiul absolut final al evoluției sale , caracterizată prin temperaturi efectiv coborâte și prin luminozitate foarte mică . 4. Adj . ( Despre oameni și animale ) De statură foarte

 

ATOTCUPRINZĂTOR

... ATOTCUPRINZĂTÓR , - OÁRE , atotcuprinzători , - oare , adj . Care cuprinde totul , care cuprinde aspecte foarte largi , foarte variate , foarte

 

CIUMĂ

... CIÚMĂ , ciume , s . f . 1. Boală infecțioasă și epidemică foarte gravă , caracterizată prin febră mare , diaree , delir , tumefacții ale ganglionilor etc . ; pestă . 2. Fig . Persoană foarte urâtă ( și foarte rea ) . 3. Fig . Mizerie , năpastă , nenorocire mare . 4. Compus : ciuma - apelor = plantă erbacee acvatică cu tulpina lungă , subțire , ramificată , care se fixează prin rădăcini pe ...

 

DES

... DES ^2 , DEÁSĂ , deși , - se , adj . I. 1. ( Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice ) Cu elementele , cu părțile componente apropiate , cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți . 2. ( Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități ) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul : strâns . 3. ( Despre ploaie , ceață , umbră etc . ) Compact , dens : de nepătruns . II. 1. Despre întâmplări , fenomene sau acțiuni : adesea adverbial ) Care ...

 

EXTREM

... EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre ...

 

INSTANTANEU

... INSTANTANÉU , - ÉE , instantanei , - ee , adj . , s . n . 1. Adj . ( Adesea adverbial ) Care se produce foarte repede ( și durează foarte puțin ) , care se ivește brusc , pe neașteptate ; pe moment . 2. S . n . Imagine sau fotografie obținută prin expunerea unei plăci sau a unui ...

 

NEMĂRGINIT

... NEMĂRGINÍT , - Ă , nemărginiți , - te , adj . 1. Care nu are margini , care se întinde , se continuă la infinit ; necuprins , nelimitat , infinit ; p . ext . foarte lung , foarte mare , foarte

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...