|
|
||
|
Vezi și forma bază: ECHIPĂ Vezi și:COECHIPIER, BASCHETBAL, BASE-BALL, FOTBAL, ÎNAINTAȘ, ÎNCERCARE, ȘUT, ATAMAN, BARAJ, BRIGADĂ, CĂPITAN ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ECHIPA: ECHIPĂ.
ECHIPA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ECHIPÁ, echipez, vb. I. Tranz. 1. A înzestra o navă, un avion, o armată, un soldat etc. cu cele necesare în vederea unei acțiuni, unei călătorii etc. ** Refl. A-și pune echipamentul; p. gener. a se îmbrăca. 2. A dota cu echipament o întreprindere, o instalație etc. - Din fr. équiper.Sursa : DEX '98 A echipa ≠ a dezechipaSursa : antonime ECHIPÁ vb. I. tr. a dota (o navă, o armată, un soldat) cu cele necesare pentru o acțiune, o expediție, o călătorie. II. refl. a se pregăti pentru o acțiune; (p. ext.) a se îmbrăca. (< fr. équiper)Sursa : neoficial ECHIPÁ vb. 1. v. îmbrăca. 2. v. dota.Sursa : sinonime echipá vb., ind. prez. 1 sg. echipéz, 3 sg. și pl. echipeázăSursa : ortografic A SE ECHIP//Á mă\~éz intranz. A-și pune echipamentul necesar. /Sursa : NODEX A ECHIP//Á \~éz tranz. 1) (nave, avioane, trupe militare) A prevedea cu echipament în vederea realizării unei acțiuni. 2) (întreprinderi, instalații etc.) A dota cu echipament. /Sursa : NODEX ECHIPÁ vb. I. tr. A dota (o navă, o armată, un soldat etc.) cu cele necesare pentru o acțiune, o expediție, o călătorie etc. ** refl. A se pregăti pentru o acțiune; (p. ext.) a se îmbrăca. [< fr. équiper].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ECHIPARezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru ECHIPA. COECHIPIÉR , - Ă , coechipieri , - e , s . m . și f . Membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive , considerat în raport cu ceilalți membri ai echipei . [ Pr . : - pi - BÁSCHETBAL s . n . Joc sportiv disputat între două echipe de câte cinci jucători , care marchează punctele făcând să treacă mingea prin coșul de sfoară împletită fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse ; BASE - BALL - BALL s . n . Joc sportiv nord - american , practicat între două echipe de câte nouă jucători cu o minge ca cea de oină , care se lansează cu un bătător spre terenul echipei adverse , de unde poate fi trimisă înapoi tot prin lovire cu bătătorul . [ Pr . : béiz - bol ] - Cuv . FÓTBAL s . n . Joc sportiv cu mingea între două echipe de câte 11 jucători , fiecare dintre jucători căutând să introducă mingea în poarta celeilalte echipe , lovind - o cu piciorul sau cu oricare altă parte a corpului , în afară de ÎNAINTÁȘ , - Ă , înaintași , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre animale de tracțiune , mai ales despre cai ; adesea substantivat ) Înhămat înaintea rotașilor . 2. Adj . ( Rar ) Care merge înainte , care este în față . 3. S . m . Persoană care , prin activitatea sau prin lucrările sale , a pregătit activitatea altora ; precursor . 4. S . m . ( Sport ) Jucător din linia de atac a unei echipe de fotbal , rugbi , hochei etc . [ Var . : ( reg . ) naintáș , - ă adj . ] - Înainte + suf . - ÎNCERCÁRE , încercări , s . f . 1. Acțiunea de a încerca și rezultatul ei ; verificare , probă . 2. Tentativă ; străduință , silință . 3. ( La jocul de rugbi ) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse ; punctele obținute în urma acestei acțiuni ; eseu . 4. Lucrare ( literară ) de debut . 5. Necaz , suferință . primejdie ; dificultate pe care o îndură cineva . 6. ( Înv . ) Experiență practică ; ȘUT ^3 , - Ă adj . v . ciut . ȘUT ^2 , șuturi , Lovitură ( puternică ) dată cu piciorul , cu mâna , cu capul sau cu un instrument special în minge , la anumite jocuri sportive . ȘUT ^1 , șuturi , s . n . Durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori într - o mină ; schimb ; normă a unui miner în timpul unui ATAMÁN , atamani , s . m . 1. Căpetenie de cazaci . 2. Șef al unei echipe de BARÁJ , baraje , s . n . 1. Construcție care oprește cursul unui râu spre a ridica nivelul apei în amonte , a crea o rezervă de apă , o cădere de apă pentru hidrocentrale etc . ; stăvilar , zăgaz . 2. ( Mil . ) Lucrare de fortificație făcută spre a opri înaintarea inamicului . 3. Întrecere suplimentară între mai mulți concurenți sau între mai multe echipe care au obținut același număr de puncte , pentru a se putea departaja într - un clasament oficial . 4. [ Psih . ; în sintagma ] Baraj psihic = simptom al schizofreniei care constă în oprirea bruscă și nemotivată a unui act ( BRIGÁDĂ , brigăzi , s . f . 1. Mare unitate militară , formată dintr - un număr variabil de regimente , batalioane și divizioane . 2. Formație ( stabilă ) de lucru , compusă din muncitori organizați adesea pe echipe și pe schimburi sau pe faze de operație , în vederea îndeplinirii unei sarcini de producție . 3. ( În sintagma ) Brigadă silvică = subunitate silvică formată din unul sau din mai multe cantoane , și condusă de un brigadier silvic . 4. ( Ieșit din uz ; în sintagma ) Brigadă artistică = colectiv în cadrul mișcării artistice de amatori , care prezenta programe artistice ( scurte ) inspirate din viața colectivului din care făcea CĂPITÁN , căpitani . s . m . 1. Grad de ofițer superior locotenentului și inferior maiorului ; persoană care are acest grad . 2. ( Urmat uneori de determinările " de vas " , " de șlep " , " de remorcher " ) Comandant al unei nave militare , comerciale sau de pasageri . 3. ( Înv . ) Persoană care comanda o oștire sau o parte a ei ; comandant . 4. ( Sport ) Jucător care în timpul unei competiții este reprezentantul și conducătorul echipei din care face Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||