Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SCANDAL, FĂPTAȘ, NĂZDRĂVĂNIE, NEBUNIE, NEROZIE, POZNĂ, PROSTIE, TICĂLOȘIE, ÎNȘELĂTORIE, ÎNCADRA, ȘARLATANIE ... Mai multe din DEX...

FAPTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FÁPTĂ, fapte, s.f. Acțiune săvârșită, act îndeplinit de cineva; fapt; ispravă. * Fapte de arme = acte de eroism militar. * Loc. adv. (Înv.) În faptă = în realitate, de fapt. - Lat. facta (pl. lui factum) devenit sg. f.

Sursa : DEX '98

 

FÁPTĂ s. 1. lucru. (A comis o \~ nedemnă.) 2. ispravă. (Ce \~ ai mai comis?) 3. v. operă. (\~ de binefacere.) 4. act, acțiune, (înv.) deală, (fig.) pas. (Răspund de \~ele mele.)

Sursa : sinonime

 

fáptă s. f., g.-d. art. fáptei; pl. fápte

Sursa : ortografic

 

FÁPT//Ă \~e f. Acțiune săvârșită de cineva; treabă. \~ eroică. * În \~ în realitate. [G.-D. faptei] /<lat. facta

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FAPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 277 pentru FAPTĂ.

Gheorghe Asachi - Erostrat

... însemnat Un om repede mergând; Era acesta Erostrat. Ca turbat de nebunie, Ținea-n mână o făclie, Și prin strigătul cumplit A sa faptă au vădit. A poporului, deci, ceată, De mânie înfocată, La giudeț pre el îl cheamă Și-osândire cere dreaptă Pentru astă crudă faptă ...

 

Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra

... văzut pe trupul lui după moarte nu lasă nici o îndoială cum că nu l-au otrăvit indienii. Spre discoperire acelor ce au făcut această faptă, s-au făcut cercetări, însă nu s-au putut afla ce mai mică urmă. Această întâmplari au pricinuit mare spaimă și îngrijiri, căci între indieni ... arătătoriu aceștii taine! Eu, cât pentru mine, mă giur că de s-ar afla vreunul între noi ci să va faci vinovat de o așa faptă, va muri de mâna mĂ© și de ar și avĂ© arătătoriu fimei sau copii de țâță, mă giur să-i omor pe toți.â€� Voroava ...

 

Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți

... atunci maică-sa strigară, Și dac-a sa căință va fi din suflet curat, Oh, noi vom uita, moșnege, a sa faptă de ocară, Silindu-ne să s-aline și al său cuget mustrat..." (Cine nu poate cunoaște graiul unei maici duioase?) "O, Doamne! zise bătrânul, dar ... iată i se năzare ca o cumplită nălucă Mustrările și blestemul părintelui amărât; Ochii săi se-nfiorară, se par a-l vedea în faptă, Că au ieșit înainte-i s-o împingă ne-ndurat, Și ca când vine la dânsa cu o mână ridicată, Să lovească făr’ de milă ...

 

Alecu Donici - Gâștele

... vreți A lumii slavă să aveți? Au zis acel drumeț. — Strămoșii noștri...  â€” Știu, Dar eu la vorba mea să viu: Ce faptă vrednică voi ați făcut în lume? — Nimica, însă noi... — Că numai de fripture voi Sunteți și bune. Lăsați dar pe strămoși în pace ...

 

Alecu Donici - Muntele

... Sunt oameni de la care-aștepți Minuni să vezi; Așa vuiesc de tare Când ei se socotesc că au vro treabă mare; Iar cercetând în faptă, Găsești isprava lor deșartă. Spre pildă, eu ades scriu, șterg și iar gândesc, Ca când o epică piimă născocesc; Iar după trudă multă În faptă ...

 

Alecu Donici - Vulpea duioasă

... asigura A lor viitorime, Și când ei vor zbura... Atunci un vântișor Făcu să aibă vulpea tiulei pe botișor!.. Acel ce-i bun în faptă, la vorbe nu sporește; Tăcând el bine face! Iar cel ce te-asurzește Că de orfani i-e milă, pândindu-i ne-ncetat, Acela nu ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moțoc

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moţoc Vornicul Iancu Moțoc de Bogdan Petriceicu Hasdeu (Baladă din secolul XVI) Răsturnător în curs de douăzeci de ani, vornicul Iancu Moțoc alungă pe Alexandru-vodă și aduce la locu-i pe un străin din Germania; dar mai la urmă, dând jos și pe acesta, pen- tru a pune pe tron o nouă creatură, poporul nu-l mai ascultă, ci primește înapoi pe gonitul Alexandru. Vornicul fuge în Polonia, unde însă, după stăruința Porții otomane, piere decapitat în capitala Galiției. Testamentul acestei triste celebrități se află până astăzi la Lemberg, în Tabula Municipală, Liber Testamentorum, t. 2, ab anno 1554 ad 1578, p. 225. La cetate Leov, în țara leșească, Va tăia calăul p-un român fugar: Curge tot poporul, lacom s-o privească Lacom s-o privească, că-i un lucru rar. Solul din Moldova, trimis ca să ceară Marfa cumpărată: capul cel tăiat, Stă cu nerăbdare mai curând să piară Mai curând să piară omul vinovat. Mii și mii de glasuri se pornesc d-odată, Ca și când orașul izbucnea de foc; Vine! vine! vine! și-n sfârșit s-arată Și-n sfârșit s-arată vornicul Moțoc. Dânsul alungase pe ...

 

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat

... voastră ș-avuțiilor odoare? Cruță timpul vreodată dritul unei evghenis, Ori frumˇseța, avuția, nu trec ca al nopței vis? A săteanului vro faptă încă nu s-a lăudat Și al său mormânt de pompă nicicum s-a-ncungiurat; Dar în locul unei pompe, din ... o duioasă vindecare, Dăruindu-i în grea cale un soț bun și simțitor. Nu-ntreba să afli mai multe de-a virtutei sale faptă, Dar nici cerca mai departe care-a fost și răul său! Cu speranța acum ambe tremurând de faț-așteaptă Lângă Cela ce ni ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II Epistolă Dlui V. II de Grigore Alexandrescu Ziceai că în viață cea mai plăcută stare E a omului slobod de orice-nsărcinare, Care grijile lumii departe le aruncă, Și-n pace, în tăcere, în liniște adâncă, Lungit frumos pe spate, cu un ciubuc în gură, Avându-și întru toate plăcerea de măsură, La fumul ce se-nalță se uită, se gândește, Și slava drept nimica, drept fum o socotește. Tu dar, apostol vrednic al acestei doctrine, Care ne izbăvește de grijile străine, Spune-mi prin ce mijloace natura-mi pot preface Și zilele ca alții să le petrec în pace. Cum să mă scap de muze, de vechea tiranie, De-ale lor capricii, de-a lor cochetărie, Care întotdeauna mi-au fost supărătoare, Și pricini felurite de lungă întristare? În ce muzele noastre pot să ne folosească? Nici chiar de un datornic nu știu să ne plătească! În zadar mai deunăzi, am vrut, prin poezie, Să scap de-o bagatelă, de-o mică datorie; Ș-am arătat acelui care cerea parale Că viața e scurtă și vrednică de jale; Că aurul, argintul, metale păcătoase, La omul ce-o să ...

 

Grigore Alexandrescu - Ucigașul fără voie

Grigore Alexandrescu - Ucigaşul fără voie Ucigașul fără voie de Grigore Alexandrescu O temniță-adâncă îmi e locuința: Prin dese, prin negre zăbrele de fier O rază pierdută îmi spune ființa Cerescului soare, seninului cer. Și frigul mă-ngheață; e umed pământul; De ziduri, de lanțuri eu sunt ocolit: Aici suferința așteaptă mormântul, Căci legile lumii așa au voit. Adus ca o crudă, sălbatică fiară, L-a temniței poartă nădejdea-am lăsat, Și simt chinuire atât mai amară, Cu cât a mea soartă eu n-am meritat. O noapte fatală! o noapte cumplită! Pe patu-mi de trudă dormeam obosit: Era despre ziuă: soția-mi iubită Ședea lângă mine... un vis, vis cumplit! Văzui: în bătrâne păduri depărtate Părea că mă aflu; eram călător; Dar calea pierdusem; pe ramuri uscate Cânta cucuveaua cu glas cobitor. Copacii în preajmă-mi părea că-nviază: Din toată tulpina un geamăt ieșea: Flămândă, cumplită, vedeam că-mi urmează O ceată turbată de lupi, ce urla. Și eu fugeam iute, fugeam cu grăbire, Dar locul sub mine de sânge-nchegat Silințe-mi zadarnici punea-mpotrivire; De-o rece sudoare eram inundat. Sufla un vânt iute, și luna-ngrozită În spațiuri veșnici ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul

Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul Cutremurul de Ion Heliade Rădulescu Uiet, urlet s-aude! colcăie, sare pământul, Tremură, zguduie, saltă, colcăie, crapă, plesnește. Zguduie iar, răstoarnă; trosnet, țipăt s-aude, Spontaneu lumea se-nchină. Domnul trece-n mânie. Și crima se ascunde, păcatu-ncremenește; Tot păcătosu-așteaptă al lumii, al său finit; Pământul îl înghite și cerul îl strivește, Iar dreptul la cer cată, și Domnul s-a-mblânzit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce spaimă fu aceasta! S-a-ngreuiat pământul Flori prin a lui vine fulgeră, șerpuiesc! Își scutură povara, că a pierit Cuvântul: Se bucură nedrepții, săracii flămânzesc. Și câtă fărdelege pe dânsul îl apasă! De sus câtă trufie strivește pe sărac! Sudori de sânge câte p-a trântorilor masă Și ce de viclenie! ce noduri se desfac! Și lenea se îmbuibă când muncitorul geme, Când gheara nedreptății într-însul s-a înfipt; Din carnea lui sfâșie, stăpână p-a lui vreme, Stăpână p-a lui pâine, pe viața-i mai cumplit. Ecclesia căzută e mută, surdă, tace. În van săracul strigă: "O, mater, ajutor!" E vitregă-a lui mater; pământul n-are pace, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FAPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 181 pentru FAPTĂ.

SCANDAL

... SCANDÁL , scandaluri , s . n . 1. Zarvă , vâlvă produsă de o faptă reprobabilă , rușinoasă ; indignare , revoltă provocată de o asemenea faptă . 2. Întâmplare care tulbură ordinea publică ; faptă

 

FĂPTAȘ

... FĂPTÁȘ , - Ă , făptași , - e , s . m . și f . Persoană care a comis o faptă condamnabilă , de obicei un delict , o infracțiune ; făptuitor . - Faptă

 

NĂZDRĂVĂNIE

... NĂZDRĂVĂNÍE , năzdrăvănii , s . f . 1. ( În mitologia populară ) Puterea , însușirea sau fapte unei ființe năzdrăvane . 2. Faptă , vorbă , idee etc . glumeață , năstrușnică ; glumă , poznă , năzbâtie , ștrengărie ; p . ext . faptă

 

NEBUNIE

... Pierdere a judecății din cauza unei boli mintale ; demență , alienație mintală . 2. Lipsă de judecată dreaptă , de minte , de cumpănire ; nechibzuință , nesocotință , prostie . 3. Faptă , vorbă etc . nesocotită , extravagantă , prostie ; faptă

 

NEROZIE

... NEROZÍE , nerozii , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi nerod ( 1 ) ; prostie , neghiobie , stupiditate . 2. Vorbă sau faptă de nerod ( 1 ) ; faptă

 

POZNĂ

... PÓZNĂ , pozne . s . f . ( Pop . și fam . ) 1. Vorbă sau faptă care stârnește râsul . 2. Situație , întâmplare etc . curioasă , ciudată ; ciudățenie . 3. Faptă

 

PROSTIE

... PROSTÍE , prostii , s . f . 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură , starea omului prost ; ( concr . ) faptă , comportare , vorbă care denotă o astfel de stare . 2. Vorbă , faptă

 

TICĂLOȘIE

... TICĂLOȘÍE , ticăloșii , s . f . 1. Stare de decădere morală ; p . ext . faptă comisă de un om ticălos ( 1 ) , faptă

 

ÎNȘELĂTORIE

... ÎNȘELĂTORÍE , înșelătorii , s . f . Faptă

 

ÎNCADRA

... A se potrivi , a se armoniza cu mediul înconjurător . 3. Tranz . ( Jur . ) A cuprinde într - un text de lege o faptă , p . ext . un delincvent . 4. Tranz . ( Rar ) A înconjura , a împresura ( 1 ) . 5. Tranz . și refl . A ( se ) angaja ...

 

ȘARLATANIE

... ȘARLATANÍE , șarlatanii , s . f . Faptă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...