|
|
||
FARNIENTE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FARNIÉNTE s.n. (Livr.) Inactivitate, lenevie, trândăvie (totală). [Pr.: -ni-en-] - Cuv. it.Sursa : DEX '98 FARNIÉNTE s. n. levitație, trândăvie. o dolce ~ = atitudinea de a se complace în trândăvie; plăcută trândăvie. (< it. /il dolce/ far niente)Sursa : neoficial farniénte s. n. (sil. -ni-en-)Sursa : ortografic FARNIÉNTE n. livr. Stare a celui leneș; lenevie; trândăvie /Cuv. it.Sursa : NODEX FARNIÉNTE s.n. (Italienism; rar) Lenevie, trândăvie. * Dolce farniente = atitudinea de a se complăcea în trândăvie, socotită ca plăcută; plăcută trândăvie. [< it. (il dolce) far niente].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FARNIENTERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru FARNIENTE. Cincinat Pavelescu - Farniente (Pavelescu) ... Cincinat Pavelescu - Farniente (Pavelescu) Farniente de Cincinat Pavelescu Mie însumi Nu sunt nici rău, nu sunt nici blând, Nu m-am târât, n-am pizmuit, Am fost și sunt un ... Ștefan Octavian Iosif - Farniente ... Ştefan Octavian Iosif - Farniente Farniente de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Pe luncă sună coasa ; jos, pe vale, Copii fac larmă, rîd, se iau la trîntă : Pe creangă ... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif ... Bunica Revedere Furtuna Cobzarul Adio Haiducul Artiști Sonete (1901 - 1902) Cătră tinerii poeți Reînviere Adio În treacăt De sărbători Cronicarii Boierii Răzmirița Lăutarul Haiducul Secerișul Farniente În parc În atelier De urît Un cîntec Poezia Toamnă (Te uită, frunza pică irosită) Cântece și balade (1901 - 1902) Cântece Singurel ca un haiduc ... Alecu Donici - Tunsul Tunsul de A. Veltman Traducere de Alecu Donici Întâmplare adevărată din Valahia de A.Veltman Fost-ați Dvoastră la București? Nu! Îmi pare foarte rău. Nici n-aveți gând să mergeți? Încă și mai mult îmi pare rău. Ce oraș, ce case, ce mai femei sunt în București! Acolo veți găsi ochi de Italia, profile de Grecia și sălbatică frumusețe de egipteană. De veți intra în târg despre Colentina sau Herestrău, pe ulița Podu-Mogușoaei, seara pe la opt sau nouă ceasuri, o să vă umple de mirare șirul caleștelor de Viena, hamurile strălucinde, caii de Magdeburg, arnăuții în îmbrăcăminte ce bat la ochi, boierii în bogate costumuri asiatice și cucoanele împopoțonate după jurnalul de Paris. Fugânda vedere vi s-a împrăștia în o așa pestrețire, și veți socoti că Bucureștii serbează vreo mare întâmplare. Dar nu e nimică, aceasta e zilnica îndeletnicire a românilor, carii în toată seara viețuiesc la una din asemene primblări. Ce măreață uliță e Podu-Mogușoaei. Câte case de piatră cu două rânduri, acoperite cu fier sau cu draniță. Această uliță, prospectul Nevei de București, taie prin tot târgul; și ce nu veți ... |
||