Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CELUIT, CEL, JARGON, ȘCHIOPENIE, CAMPIONAT, INDIVIDUALISM, MAIOR, NONĂ, PĂSCARE, REACȚIE ... Mai multe din DEX...

CELUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CELUÍ, celuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) înșela, a (se) amăgi. ** Tranz. A ademeni, a momi. - Din magh. csalni.

Sursa : DEX '98

 

CELUÍ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

Sursa : sinonime

 

celuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. celuiésc, imperf. 3 sg. celuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. celuiáscă

Sursa : ortografic

 

celuí (-uésc, -ít), vb. - (Trans. și Mold.) A înșela, a momi. - Var. încelui. Mag. csalni (Cihac, II, 488; Berneker 135); cf. sb. ?alovati, rut. ?aljovaty. - Der. (în)celuitor, adj. (înșelător); (în)celuială, s.f. (înșelăciune, fraudă); celuitură, s.f. (înșelăciune); cel(u)șag, celșug, s.n. (înșelăciune). Aceleiași rădăcini îi aparțin ciolă, s.f. (Trans. de Nord, înșelăciune, capcană), din mag. csal; ciolar, adj. (șarlatan, trișor); cealău, s.m. (Trans., șarlatan, trișor), din mag. csaló.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CELUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 803 pentru CELUI.

Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți

... întreagă aruncată din dărnicia lui Dumnezeu se răsfăța pretutindeni. Și i se păru și mai nedrept atunci, căci își zicea el : "Și eu sunt făptura Celui-de-sus, și numai eu stau ca o pată în toată strălucirea asta." Și cum era slab, își așeză sapa ca pe o bună și ... lui negre s-au întins, ridicând sapa cu putere, spre cel ce-i semăna ca un frate gemen. Dar la o mișcare a celui ce-i semăna atâta de bine, sute de brațe s-au ridicat, și omul nostru, cât ai clipi, s-a trezit afară din ...

 

Mihail Săulescu - Celei așteptate

Mihail Săulescu - Celei aşteptate Celei așteptate de Mihail Săulescu Informații despre această ediție     Tu ce mă faci să cânt și să visez acuma,     Eu văd că ești departe, și poate n'ai să vii...     Și cine ești, eu nu știu, cum cine sunt, nu știi;     Dar simt că ești frumoasă, că ochi albaștri ai,     Că porți ceva în tine din rozele de Mai,     Tu, care ești departe — și poate n'ai să vii...     ... Și cine știe? Poate e visul meu de vină,     Căci el îți dete viață, și doar în el trăești,     Tu, care azi nu ești —     Și poate nici odată aevea n'ai să fii...     Dar eu visez — și visul aripile-și întinde,     Dar eu visez — și visul din nou mai mult s'aprinde,     â€” Chiar dacă vei rămâne un dor neîmplinit,     Tu, care nu ești astăzi, și poate n'ai să fii     Ori ești, — dar prea departe, și pururi n'ai să

 

Grigore Alexandrescu - Celui ce scria că poezia este o boală nelecuită

... Grigore Alexandrescu - Celui ce scria că poezia este o boală nelecuită Celui ce scria că poezia este o boală nelecuită de Grigore Alexandrescu Dar, boala poeziei este nelecuită: Ai zis și tu-n viața-ți un singur ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice Asupra criticii metafizice și celei științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Răspuns dlui Bogdan Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. LESSING ( Hamburgische Dramaturgie , 296) Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. [1] LESSING ( Dramaturgia Hamburgică , 296) Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai ...

 

Antim Ivireanul - Prealuminaatului și preaînâlțatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod

... Brâncoveanu Basarab Voevod Prealuminaatului și preaînâlțatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod de Antim Ivireanul Multe și despărțite sunt faptele și sfârșiturile a cugetului celui mulțemitor, prin mijlocul a cărora să adeverează fără de presupus cum că rămân întru neuitarea celor ce li s-au făcut binele. Toate ...

 

Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae

... să nu piară, ci să aibă viață vecinică. Deci de pe aceste vorbe ce-am zis vom putea cunoaște dragostea cea adevărată și credința păstoriului celui bun; ci mă rog să ascultați. Sunt mulți în lume de să numesc că sunt păstori și zic cum că poartă grijă de oi; ci ... îndrepta casa sa, cum va purta grijă de besĂ©rica lui Dumnezeu? Drept acĂ©ia nu eu, ci socoteala cea dreaptă află cum că păstoriului celui bun i să cuvine să aibă trei lucruri: una, credință curată, a dooa, înțelepciune întreagă și a treia, să aibă toiag ... că altă învățătură trebue bărbatului și alta muerii; altă îndreptare trebue bătrânului și alta tânărului; altă povățuire trebue bogatului și alta săracului; altă mângâiare trebue celui vĂ©sel și alta celui trist; altă vindecare trebue celui sănătos și alta celui bolnav; altă înfruntare trebue stăpânului și alta slugii; altă îndemnare trebue celui îndrăzneți și alta celui fricos; altă îmbunare trebue celui blând și alta celui mânios; altă vorbă trebue celui învățat și alta celui neînvățat. Și în scurte cuvinte, pre fieștecarele, după vârsta sa și după rânduiala sa, precum am și mai zis, trebuia să-l odihnească cu învățătura

 

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei

... dus-o așa cum trebuie: vesel. Insistența patetică sau elegiacă asupra morții lui, însă, pare faptă de prost-gust și păcat contra sfântului duh. Moartea celui vesel te face doar ursuz. Literar, France a murit acum zece ani, cu La RĂ©volte des Anges. Un neastâmpăr senil l-a ...

 

Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu

... mai vârtos noi, oameni fiind, să nu păzim o așa sfântă dreptate? Eu, nefiind îngrijit despre aceasta, fără mustrare am alcătuit următorul Acatist, întru cinstea celui ce a vroit a se face vrednic unei asemene cuvântări. Începutul facem cu zicerea:"Doamne, răsplătește". Cuprins 1 ACATIST 1.1 ... Bucură-te, hrană ce însetoșezi acei câini mușcători! Bucură-te, blândețe care zâmbești cu plăcere lingușitorilor! Bucură-te, magazin în care se specularisește soarta publicului celui osândit! Bucură-te, foc care mistuiește osândirile vinovaților! Bucură-te, molie ce nimicnicește lucrările sfintei pravile! Bucură-te, cela ce vinzi drepturile fraților la izgoniții ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos

... și sĂ©mnele cĂ©le închipuite ale preaslăvitei zile aceștiia, împreună cu sfârșitul lor, să propoveduesc adunării cei besericești. Astăzi, sfârșitul cel adevărat al sfatului celui din ceput, prin fapte cu mărire lumii s-au arătat. Astăzi, slava Domnului și-a sfintei Fecioare descoperit o privim. Astăzi, bucuriia cea ...

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

... Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină ...

 

Titu Maiorescu - Câteva aforisme

... de a da sfaturi. Problema e prea grea și răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta însă rareori se potrivește cu natura celui ce te întreabă. Altfel spui tu, altfel înțelege el. Sfătuind prudență, produci slăbiciune, și unde cereai tărie se aplică violență. Un element străin s-a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CELUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 294 pentru CELUI.

CELUIT

... CELUÍT , - Ă , celuiți , - te , adj . ( Reg . ) Înșelat , amăgit . V. celui

 

CEL

... dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu sau timp , de vorbitor ) . Cel de dincolo . 2. Cel ce = care . [ Gen . - dat . sg . Celui

 

JARGON

JARGÓN , jargoane , s . n . 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale , profesionale etc . , care reflectă fie dorința celor ce - l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor , fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi , sau a celor de îngustă specialitate . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect , grai . JARGÓN , jargoane , s . n . 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale , care reflectă dorința celor ce - l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect ,

 

ȘCHIOPENIE

... ȘCHIOPÉNIE , șchiopenii , s . f . ( Rar ) Starea celui șchiop ( 1 ) ; mers caracteristic celui

 

CAMPIONAT

... CAMPIONÁT , campionate , s . n . 1. Competiție oficială organizată pe o probă sau pe o ramură de sport , pentru desemnarea celui

 

INDIVIDUALISM

... INDIVIDUALÍSM s . n . 1. Denumire generică pentru concepțiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat , independent de societate . 2. Atitudine a celui

 

MAIOR

... MAIÓR , maiori , s . m . Grad în ierarhia ofițerilor , superior celui de căpitan și inferior celui

 

NONĂ

NÓNĂ^3 , none , s . f . ( În calendarul roman ; la pl . ) Denumire dată celei de - a șaptea zile a lunilor martie , mai , iulie și octombrie și a celei de - a cincea zile a celorlalte luni . NÓNĂ^2 , none , s . f . Prestație față de stăpânul feudal , care reprezenta a noua parte din produsele obținute de țăran . NÓNĂ^1 , none , s . f . ( Muz . ) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte ; treapta a nouă de la o treaptă

 

PĂSCARE

... PĂSCÁRE , păscări , s . f . ( Pop . ) 1. Păscut ; loc de păscut , pășune . 2. ( La oină ) Situația , atribuția celui

 

REACȚIE

REÁCȚIE , reacții , s . f . I. 1. Faptul de a reacționa ; atitudine , manifestare ca răspuns la ceva . 2. ( Biol . ) Fenomen nemijlocit prin care materia vie răspunde acțiunii unui excitant ( venit din interior sau din afară ) . 3. ( Chim . ) Fenomen de transformare a uneia sau a mai multor substanțe chimice sub acțiunea unor agenți fizici sau a altor substanțe chimice , în urma căruia se formează substanțe noi , cu proprietăți diferite de ale celor inițiale . 4. ( Fiz . ; în sintagma ) Reacție nucleară v . nuclear . 5. ( Fiz . ) Forță ( sau cuplu de forțe ) exercitată de un sistem de corpuri asupra altui sistem de corpuri , în momentul în care ultimul exercită asupra primului o forță ( sau un cuplu de forțe ) care se consideră ca acțiune . II. ( În forma reacțiune ) Împotrivire politică și economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social ; p . ext . totalitatea celor care susțin această împotrivire și vor restaurarea orânduirii vechi . [ Pr . : re - ac - . - Var . : reacțiúne s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...