Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: IE

  Vezi și:IE, IEȘEAN, IEȘI, IEȘIND, IEȘIT, IIȘOARĂ, IEȘEANCĂ, IEȘITURĂ, FACE, AVEA, COLȚ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului II: ÎI.

 

II - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

vb. IV (înv.) A merge, a se duce.

Sursa : arhaisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru II

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 590 pentru II.

Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre

Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre Elegie II. Dragele mele umbre de Ion Heliade Rădulescu Vederea voastră mă-nsuflețește, Umbre mult scumpe ce mă cătați, Și al meu suflet se liniștește Când înainte-i vă arătați. Cât e de dulce a voastr-ivire La cel ce-așteaptă în amăgire L-al nădejdii viclean zâmbit! Faceți adesea să se strecoare A voastre chipuri și mă-nfășoare Cu vălul nopții cel liniștit. Mi-ați dat ființa și-ntreaga fire, Părinți, ce-n miezul zilei-ați apus; D-atâtea chinuri, lungă mâhnire, Al meu trist suflet jăli supus. Voi ușurați-l, umbre-ndrăgite, Voi din lăcașuri nelocuite Pe fericire o îndemnați; P-astă streină faceți să vie Necunoscută mult mai mult mie; Vă rog d-acolo o îndreptați. Lina ta mână mă ușurează, Tânără maică, și-nsuflețesc, Sărutătura-ți mă înviază Și din odihnă-ți mă-mpărtășesc. Asupră-mi ochii tăi ațintează, Plini de iubire nu lăcrimează; Peste durere tu ai sărit! Blând ei revarsă rază cerească; Ah! p-a mea inimă ei citească, Focul ei vază cel înmulțit. Zâmbire plină de mângăiere, Cât e de dulce când te ivești! A fi ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul de Dimitrie Bolintineanu   Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut; În care sub cununa-i se-nalță palmierul Și pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul Așa ca o columnă de marmur minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele de cactus suspină amorată, În care zea Isis c-un grațios surâs În tristele deșerte crea un oasis; Cunoașteți voi Egiptul ce n-are semănare Cu nici o altă țară? Loc curios în care Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii Contrastă cu evrea cu ochii azurii, Și palida arabă, cu fruntea visătoare, Cu copta cu păr negru și brațe de ninsoare? Pământ ce fecondează în fiecare lună, Și nici un timp n-abate splendida sa cunună! În care frunza cade sub soarele de foc, Și alta vine-ndată de ține al său loc. Aice rar se-ntâmplă să fulgere, să plouă; Un cer senin și splendid adapă cu-a sa rouă Pământul ce rodește și apele din Nil Îneacă ...

 

Gelu Vlașin - Bandong II

Gelu Vlaşin - Bandong II Bandong II de Gelu Vlașin ea scrie eseuri cochete face literatură la tigaie și scuipă în direct dă premii la bărbații potenți câte-o firmă scutită de tva — hai nu mai zice că n-o recunosc asta-i ea — să n-am parte de ce n-am de ce-am mai drag de boscheți — boschetarul se tânguie jur împrejur lunetiștii coboară din turn misiune încheiată „să facem totulâ€� decriptez un grafitti mov „și s-o facem

 

Gelu Vlașin - Bandong III

Gelu Vlaşin - Bandong III Bandong III de Gelu Vlașin i-am întins mâna i-am atins mâna nu ești genul meu lasă-mi adresa telefonul interfonul e-mail-ul și numele telenovelei unde pleci acum mai bea o vodcă și hai să-ți vorbesc despre trotinete și despre colegii de cămin făcând striptease pe țevile caloriferului hai dă-mi mâna ta și spune-mi că mă vrei în slovacia — premiul colcăie printre paharele pline cu scrum poate că nu mai vrea sau poate că altcineva a făcut un semn cu care brusc s-a închis barul ca o închisoare federală de maximă

 

Gelu Vlașin - Bubuk II

Gelu Vlaşin - Bubuk II Bubuk II de Gelu Vlașin printre dinți rămășițele unei zile unghii și solzi peste care s-au scurs microbii scandalului urlă în tine greața mâna care-ți așterne firmituri la fiecare jumătate de oră de două ori poate poate și molima s-a împrăștiat printre globule răstignindu-te în fiecare scorbură de la etajul unu camera cinci și dormitorul s-a sinucis aruncându-se pe fereastră o doamne cum pândește moartea ascunsă în fiecare obișnuință de-a

 

Gelu Vlașin - Bubuk III

Gelu Vlaşin - Bubuk III Bubuk III de Gelu Vlașin să mor dacă de foame să mor dacă în lumea dacă eu nu sunt dac eu sunt ipohondrie hipocondrie sunt o fobie cu spații cu toate spațiile populate cu tine cu cu cu poate că nu — zice — stai într-un loc stai în locuri comune stai în comune primitive stai mai stai — zice — nu nu nu vremea trece vremea ca o ghiulea vremea care te-a avut vremea care te vrea vreau să te vreau vreau să vreau să să-ți spun să-ți adun să-ți compun să-ți aduc piatra albă din lună — asta-i bună zici — asta-i prea

 

Gelu Vlașin - Egung II

Gelu Vlaşin - Egung II Egung II de Gelu Vlașin la amabilitatea dv. pentru eliberarea în regim de urgență a unui pașa.......................port d-lui important care ________trebuie SĂ FACKĂ o deplasare urgență în străinătate din interes de stresssssssssssssss în cișmigiu nici nu-i soare la mare pe tobogan scufița roșie și lupul dansează în lună dezbrăcați de

 

Gelu Vlașin - Garuda II

Gelu Vlaşin - Garuda II Garuda II de Gelu Vlașin noaptea mă plimb poate-poate vreo tanti sensibilă-n toate mă pune pe roate zilnic mănânc pâine prăjită cu sare privind la tv-ul oroare e jale ciorapii-mi sunt rupți în călcâie mă zbat din orgie-n orgie măi românie prietenii-mi spun că viața-i nasoală să nu poți să pui tu pe tine vre-o țoală nici chef n-ai de școală fetițele-s pline de bani la șuetă prostia-i la rang de mare vedetă eu dorm pe-o mochetă n-am casă n-am masă n-am lucru n-am scop n-am viață n-am nume n-am stare de loc sunt omul hip-

 

Gelu Vlașin - Muka II

Gelu Vlaşin - Muka II Muka II de Gelu Vlașin marți la romană poate beau două halbe zâmbetul tău ca o cârtiță fără dinți sufletul care suflet îmi spui nu fi prostuț te dezbraci în piața amzei faceți performance cu trecătorii două ore în canal aurolacii pendulează euforic și-un picior abstract îmi zugrăvește fața cu pumnii lui uriași ciocanul de plută zboară peste premiile neacordate vulturilor în timpul unei expoziții de capete sparte și un amic pofticios mă curăță de păcate minerale când fierul pătrunde timpul zboară desculț de-a stânga fiului

 

Gelu Vlașin - Muka III

Gelu Vlaşin - Muka III Muka III de Gelu Vlașin și-a construit fortăreață anticarul a cumpărat vre-o două trei medalii și câțiva soldați stupizi a făcut rost de-o femeie credincioasă în el și în pat a scuipat în palme și s-a apucat de treabă un ginsberg un elliot și în cele din urmă toată lumea bună pe toți pereții n-a rămas nici unul neatins poate vrea să facă pe nebunul cu picioarele și să zboare prin vecini ca un vers alb lipsit de

 

Gelu Vlașin - Ogoh II

Gelu Vlaşin - Ogoh II Ogoh II de Gelu Vlașin mi-am alungat foamea cu tine mi-am luat chipul și l-am purtat în lanțuri până când lanțurile s-au transformat în vulturi și vulturii în cearcăne adânci prin care se plimbă nestingherită

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru II

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1630 pentru II.

IE

ÍE , ii , s . f . 1. Bluză femeiască caracteristică portului național românesc , confecționată din pânză albă de bumbac , de in sau de borangic și împodobită la gât , la piept și la mâneci cu cusături alese , de obicei în motive geometrice , cu fluturi , cu mărgele etc . 2. Parte a corpului la unele animale , reprezentată printr - o îndoitură a

 

IEȘEAN

IEȘEÁN , - Ă , ieșeni , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Persoană născută și crescută în municipiul sau județul Iași . 2. Adj . , s . m . ( Locuitor ) din municipiul sau județul Iași . - Iași ( n . pr . ) + suf . -

 

IEȘI

IEȘÍ , ies , vb . IV . Intranz . 1. A părăsi un loc , o încăpere , un spațiu închis , limitat , plecând afară ; a trece din interior în exterior . 2. A se ivi , a apărea , a se face văzut sau auzit . 3. A părăsi o poziție , o situație , o stare ; a se desprinde , a se elibera . 4. A ajunge , a izbuti , a reuși ( într - un anumit fel ) . A ieșit primul . 5. A rezulta de pe urma unui efort , a unei activități etc . ; a obține un câștig material . 6. A se decolora ; a se

 

IEȘIND

IEȘÍND , ieșinduri , s . n . Partea ieșită în afară ( la o construcție , la o piesă etc . ) ; proeminență , ieșitură . - V.

 

IEȘIT

IEȘÍT^2 , - Ă , ieșiți , - te , adj . 1. Scos în relief ; proeminent . 2. ( În expr . ) Ieșit de soare ( sau la spălat ) = decolorat . 3. ( În expr . ) Ieșit din minți = nebun . - IEȘÍT^1 s . n . Faptul de a ieși . - V.

 

IIȘOARĂ

... IIȘÓARĂ , iișoare , s . f . Diminutiv al lui ie . - Ie

 

IEȘEANCĂ

IEȘEÁNCĂ , ieșence , s . f . Femeie născută și crescută în municipiul sau județul

 

IEȘITURĂ

IEȘITÚRĂ , ieșituri , s . f . Partea ieșită în afară ( la o construcție , la o piesă etc . ) ; proeminență , ieșind . - Ieși + suf . -

 

FACE

FÁCE , fac , vb . III . A. Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a scrie , a crea o operă literară ; a executa , a realiza o operă artistică . 5. A stabili o lege , o convenție , o înțelegere . 6. A câștiga , a agonisi , a strânge bani , avere . 7. A pregăti ceva într - un anumit scop . Își face bagajele . II. 1. ( Despre femei ) A naște . 2. ( Despre pomi ) A produce , a da roade ; ( despre plante ) a scoate , a da muguri , frunze , flori etc . 3. ( despre ființe și plante ) A căpăta , a dobândi ; a - i apărea . A făcut o bătătură . ...

 

AVEA

AVEÁ , am , vb . II . Tranz . I. 1. A stăpâni , a poseda , a deține . 2. A primi , a căpăta , a obține , a câștiga . Ai un leu de la mine dacă îmi spui . 3. A dispune de ceva , a se bucura de ceva . Am un ceas de răgaz . 4. A fi compus din . . . , alcătuit din . . . ; a fi înzestrat sau prevăzut cu . . . Blocul are două etaje . 5. A ține , a purta . În mână avea un buchet . 6. A fi de o anumită dimensiune , greutate , vârstă etc . Bara are 2 m . 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment . A avea foame . II. 1. ( Urmat de un verb la infinitiv , conjunctiv sau supin ) a ) A trebui să . . . Are de făcut cumpărături ; b ) ( În formă negativă ) A fi destul să . . . N - are decât să spună și se va face ; c ) ( În formă negativă ) A nu putea să . . . N - are ce zice ; d ) ( Rar ) A fi în drept . 2. ( Urmat de ...

 

COLȚ

COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...