Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INCOMODA, INCOMODARE, CÂT, DERANJA, NECONFORTABIL, RĂU, SINCHISI, STINGHERI, SUPĂRA, TULBURA ... Mai multe din DEX...

INCOMOD - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INCOMÓD, -Ă, incomozi, -de, adj. 1. (Despre lucruri, adesea adverbial) Care nu este comod, care stânjenește. 2. (Despre ființe) Care deranjează, supără, stingherește, indispune. - Din fr. incommode, lat. incommodus.

Sursa : DEX '98

 

INCOMÓD, -Ă adj. 1. care nu este comod. 2. (despre oameni) supărător, stingheritor. (< fr. incommode, lat. incommodus)

Sursa : neoficial

 

Incomodcomod, îndemânatic

Sursa : antonime

 

INCOMÓD adj. 1. v. neconfortabil. 2. jenant, neplăcut, stingheritor, stânjenitor, supărător. (O situație \~.)

Sursa : sinonime

 

incomód adj. m. comod

Sursa : ortografic

 

INCOMÓ//D \~dă (\~zi, \~de) 1) Care nu este comod; care nu poate fi folosit cu ușurință; fără comoditate; nepractic. Aparat \~. 2) fig. (despre persoane) Care deranjează, stingherește. /incommode, lat. incommodus

Sursa : NODEX

 

INCOMÓD, -Ă adj. 1. Care nu este comod, care nu oferă nici o comoditate. 2. (Despre oameni) Supărător, stingheritor. [Cf. fr. incommode].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INCOMOD

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru INCOMOD.

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

Ion Luca Caragiale - Aşa să mor! Așa să mor! de Ion Luca Caragiale Am avut să fac multe alergaturi săptămânile trecute: peste cinci mii de kilometri în drum-de-fier. Am ostenit destul; dar nu-mi pare rău... cu prilejul acesta am făcut o foarte plăcută cunoștință un drum rar O zi întreagă, până la Budapesta, l-am admirat numai de la distanță; neștiind bine decât limba noastră, n-am avut îndrăzneala, cât mi-era de simpatic, să m-apropii de el și să intru în vorbă. L-am văzut în vagonul-restaurant, înconjurat de alți călători, conversând cu ei în mai multe limbi străine nemțește, ungurește, italienește, franțuzește un poliglot în toată puterea cuvântului. Om tânăr, cam de treizeci de ani foarte elegant; deschis la privire și la vorbă; vesel, deștept, vioi; plin de glume și, mai presus de toate, om umblat. Ceasuri întregi am tras cu urechea la conversația lui cu ceilalți călători, și, din câte am putut înțelege, am rămas cu convingerea care, mai târziu, trebuia să mi se confirme cu prisos că mă aflu în fața unui om extraordinar. Acest tânăr, nu numai că știa atâtea limbi, dar cunoștea de aproape și țările lor: vorbea ...

 

Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"

Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Răspunsurile „Revistei Contimporaneâ€� de Titu Maiorescu 1873 Lupta între Revista contimporană și critica din Convorbiri literare s-a încins cu multă căldură. Revista de la 1 iunie 1873 publică un răspuns lung al dlui P. Grădișteanu, un răspuns ceva mai scurt, dar foarte puternic, al dlui V. Alexandrescu-Ureche și câteva cuvinte gentile ale dlui D. Aug. Laurianu, iar dl Pantazi Ghica și-a ales un cerc mai întins de cititori și își răspândește observările d-sale în contra noastră prin cel mai însemnat jurnal politic din capitală. Fiind vorba de o luptă literară, să ne fie iertat a înlătura mai întâi tot ce ne pare că trece peste limitele ei. Așa, dl Petru Grădișteanu vorbește de victemele arțagului meu, de piticii din ortaoa „Junimei“, zice că noi tăgăduim cu sfruntare, cu turbare meritul părinților literaturii și spune că pamfletul meu îi reamintește că Voltaire compară pe unii critici cu broaștele care se zice că sug veninul pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INCOMOD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru INCOMOD.

INCOMODA

INCOMODÁ , incomodez , vb . I . Tranz . A tulbura liniștea cuiva ; a deranja , a stingheri , a

 

INCOMODARE

INCOMODÁRE s . f . Acțiunea de a incomoda si rezultatul ei . - V.

 

CÂT

... izbucnea uneori . 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era ...

 

DERANJA

DERANJÁ , deranjéz , vb . I . Tranz . 1. A strica rânduiala , ordinea unor obiecte ; a răvăși , a răscoli . 2. Fig . A tulbura liniștea sau activitatea cuiva , a stânjeni , a stingheri , a incomoda pe

 

NECONFORTABIL

... NECONFORTÁBIL , - Ă , neconfortabili , - e , adj . Lipsit de confort ; incomod

 

RĂU

... nefavorabil . 3. ( În superstiții ) Prevestitor de rele ; nefast , nenorocos . V. Adv . 1. Așa cum nu trebuie ; nepotrivit , greșit , cu defecte . 2. Neplăcut , supărător , nesatisfăcător . 3. Incomod , neconfortabil . 4. Neplăcut , dezagreabil . 5. Neconform cu părerile , cu gusturile cuiva . 6. Puternic , tare ; foarte . VI. S . n . 1. Ceea ce aduce nemulțumire ; neplăcere ; pricină ...

 

SINCHISI

SINCHISÍ , sinchisesc , vb . IV . ( Fam . ; mai ales în construcții negative ) . 1. Refl . A - i păsa cuiva de cineva sau de ceva , a lua în seamă ceva sau pe cineva ; a nu rămâne indiferent ; a se neliniști , a se îngrijora . 2. Tranz . ( Rar ) A incomoda , a deranja , a

 

STINGHERI

STINGHERÍ , stingheresc , vb . IV . Tranz . A împiedica pe cineva să lucreze , să acționeze , să se manifeste sau să se odihnească în bune condiții ; a stânjeni , încurca , a incomoda , a

 

SUPĂRA

SUPĂRÁ , súpăr , vb . I . 1. Refl . și tranz . A avea sau a provoca cuiva o neplăcere ; a ( se ) mâhni , a ( se ) necăji , a ( se ) amărî , a ( se ) întrista . 2. Tranz . A stingheri , a incomoda , a deranja , a stânjeni . 3. Refl . și tranz . A ( se ) întărâta , a ( se ) mânia , a ( se )

 

TULBURA

TULBURÁ , túlbur , vb . I . 1. Tranz . A face ca un lichid să devină tulbure , să se umple de impurități . 2. Tranz . și refl . A face să - și piardă sau a - și pierde limpezimea , transparența , claritatea . 3. Refl . și tranz . Fig . A - și pierde sau a face să - și piardă liniștea ; a ( se ) emoționa , a ( se ) îngrijora , a ( se ) neliniști . 4. Tranz . Fig . A incomoda , a stingheri , a deranja , a stânjeni . [ Var . : turburá vb .