Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LEȘ, LEȘESC, LEȘIATIC, LEȘIE, LEȘIETIC, LEȘIN, LEȘINA, LEȘINAT, LEȘIOS, LEȘNIC, LEȘNIEC ... Mai multe din DEX...

LE - cuvântul nu a fost găsit.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1947 pentru LE.

George Topîrceanu - Le papillon

... George Topîrceanu - Le papillon Le papillon de George Topîrceanu Je fis un voeu tendre: Je cueilllerai la fleur OĂ¹ il va descendre, Pour guĂ©rir mon coeur. Il vole, il ...

 

Matei Milu - Vîrsta și vremea... carele toate le preface

... Matei Milu - Vîrsta şi vremea... carele toate le preface Vîrsta și vremea... carele toate le preface de Matei Milu Informații despre această ediție     Vîrsta și vremea... carele toate le preface,     Scumpete în galantomie     Și galantomie în iconomie     Vrut-au și pah. Lazu să se-îmbrace,     Deci gustul nu-i lipsește,     Punga nu-l embodisăște ...

 

Cincinat Pavelescu - Florile ce ți le-am dat

... Cincinat Pavelescu - Florile ce ţi le-am dat Florile ce ți le-am dat de Cincinat Pavelescu Florile ce ți le-am dat S-au uscat! Vorbele ce ți le-am spus Au apus! Parcul unde mă plimbai Ca-ntr-un rai, De bătrân și veștejit A murit. Numai doru-mi fără glas ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu

Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leşeşti către D. Manolache Costache Iepureanu Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu de Dimitrie Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 13-15. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 2 (August), p. 3.; and Trompeta Carpaților IV (1866), Nr. 447 (2 Septembrie), p. 1787. Ghine-ai venit acasă cu capul nestricat Coconu Manulache, boier di la Bărlad! Noi am aflat că-acolo la Țara Românească, Au spart muntenii capul la havra ovreiască Și noi știam cu toții că tu ni părtinești, Tu și cu Brătianu, boier michi din Chitești. Noi am rugat în havră, puind în cap cenușă, Ca să trăiți cu toții și să vi crească gușă, Ce oameni sunt așeia Boliac și cu Hășdău Ce la gazete spune de neama noastă rău? Unirea este-aișta sau este numai șagă? Noi am ghisit Băcăul, ce zici coconu dragă? Muntenii nu sunt oameni cu cari să trăiești. Dar voi ce tot vă duceți din Ieși la București? Boierii din Moldova nu pot ca si trăiască Fără di noi jidanii, iar neama jidovească Nu poate să căștige fără boeri, ghindești? Muntenii nu fac treburi; cu ei ...

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... băieței,       Înclinează lîngă ei   Oameni care-i lingușesc,       Care-i laud' și-i slăvesc.   Totdeauna cei mari vor       Să aibă-n casele lor   Prefăcuți ce le vorbesc       Tot cele ce ei voiesc.   Vor de mulți fi-ncungiurați,       Să stea-ntre ei îngîmfați,   Să le dea închinăciuni,       Să le spuie la minciuni.   Ei adevăr nu voiesc,       Nu le place, nici iubesc.   Socotesc că cîte fac       Și la alți oameni le plac,   Și d-ar greși cît de mult,       Ei îndreptări nu ascult.   Ei în sine socotesc       Că la nimic nu greșesc.   Nu le place-a fi-ndreptați,       Vor a fi tot lăudați.   Fac mese mari, cheltuiesc,       Chem oaspeți ce-i lingușesc,   Să-i aude ... p-ăi mici ca pe boi ;   Li se jur, făgăduiesc       Lucruri ce pă ei hrănesc.   Le dau nădejdi pîn' la cer,       Ori la cîte ei le cer.   Le dau loc, îi pun de șed       Și cei mici sîrmanii cred,   Alerg, să primejduiesc,       La cîte-i îndatoresc.   Cred țirmoniile lor,       Și-i supun la ... cinstesc,       Nici om din om osibesc.   La ei este cunoscut,       Ajutat, cinstit, văzut,   Cine este verigaș       Lingușitor și băsnaș.   Iar alții cu alte datorii,       De le ...

 

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

... Italie et l'Eglise avaient aimĂ© sous le nom de Pio Nono, le cardinal Pecci s’approcha du lit funebre... Le voile blanc qui couvrait le visage de Pie IX fut levĂ©: “Giovanni! Giovanni! Giovanni!â€� appela le camerlingue; et, par trois fois, il lui frappa le front d’un marteau d’argent. A trois reprises la bouche demeura muette, les rides immobiles. “Le pape est vraiment mortâ€�, dit ... sur la constitution des Ă©tats; Libertas, sur la liberte humaine; Sapientiae, sur les devoirs des citoyens chr6tiensâ€� Rerum novarum, sur la condition des ouvriers... Le pape y constate la misère immĂ©ritĂ©e des travailleurs, les heures de travail trop longues, le salaire trop rĂ©duit. Tout homme a le droit de vivre, et le contrat extorquĂ© par la faim est injuste. Il (le cardinal Boccanera) irait, armĂ© du petit marteau d’argent, taper les trois coups symboliques sur le crâne de LĂ©on XIII, glacĂ©, rigide, Ă©tendu sur son lit, entourĂ© de sa cour pontificale! Ah! taper enfin Ă  ce mur de cerveau ... plus, qu’il n’y avait rien lĂ  dedans que de la nuit et du silence! Et ces trois appels retentiraient: Joachim! Joachim! Joachim! Et,

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos

... toate ale lui, duce poclon la bĂ©serică 2 pasări, cela ce au făcut cu un cuvânt toate pasările în văzduh; duce poclon 2 turturĂ©le, ca să arate cĂ©le 2 voi a dumnezeirii și a omenirii. Duce o părĂ©che de turturĂ©le curate ca să facă părĂ©che curată lui Dumnezeu pre omul, ca să facă amândoao una, ca să împreune cĂ©le vechi cu cĂ©le noao, cĂ©le cerești cu cĂ©le pământești, cĂ©le de jos cu cĂ©le de sus. Duce poclon lucru curat, cela ce iaste numai însuși curat, ca să arate că s-au născut din maică curată și să arate ... în iad, să spuiu de venirea ta în lume, să-i mângâiu pre acei ticăloși și dosădiț ce sunt întru închisoare de atâția ani. Să le spuiu bucurie amărâților, să le spuiu cum că te-am văzut cu ochii miei și cum că te-am apipăit cu mâinile mĂ©le și cum că te-am ținut în brațe și cum că ai înplinit toate ale legii și vei să pătimești și vei să te omori ... ...

 

Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae

... și să fac pre sine cum că sunt sfinți și drepți. Orbi îi numĂ©ște pentru căci nu vor să învĂ©țe pre oameni cĂ©le ce să cuvin și sunt drepte și adevărate, ce-i învață și-i îndeamnă pururea la lucrurile cĂ©le vătămătoare de suflet. Nebuni îi numĂ©ște, pentru căci calcă poruncile cĂ©le mai mari ale lui Dumnezeu și cearcă lucruri deșarte și de nimica. Mormânte spoite pe dinnafară îi numĂ©ște, pentru căci să fac ei mai ... și pre alții, cu o mie de mijloace, să nu le ție, pentru ca să-i osândească împreună cu dânșii, pentru binele cel mare ce le fac și mila ce le dau, pentru care lucru vor să ia, ticăloșii, mai multă osândă de la Dumnezeu. Păstoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi. La cartea cea ... ce i s-au încredințat. Deci bunătatea ce-au arătat spre cinstea și lauda stăpânului Hristos iaste credința cea adevărată, dragostea cea curată, rugăciunile cĂ©le neîncetate, posturile, vărsările de lacrămi, smereniia de margine, bdeniile, vorbele cĂ©le curate cătră Dumnezeu și ostenĂ©lele cĂ©le

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault

... trebuit să închipuiască ființi nevăzute, care grăiesc, își spun durerile ori bucuriile, furtunoasele patimi ori nostalgicele reverii, ca să ne înduioșeze sufletul. Iar cei ce le ascultau au căutat să deie trup negurelor ușoare și diafane ce se ridică și joacă peste ape, și le-au numit elfe, să întrevadă în contururile fantastice pe care le fac și le desfac nourii o lume întreagă de zei, un cer întreg de ființi supranaturale, pe care l-au numit Olimp, Walhalla sau altfel, au împoporat pădurile ... talentul și cu dragostea lui să le redea un farmec nou, să le desfășoare în decorul vremei în care a trăit și să le împrumute o aparență de realitate. Mobilele demodate acum și ele, căci șivoiul vremei a curs de atunci încoace, vechile obiceiuri rafinate ale Curții ... La noi, scriitorii disprețuiesc însă poveștile, ca și cum ele n-ar putea să dea nemurirea. Oamenii serioși, severi domni profesori, în augusta lor înțelepciune, le privesc drept prostii, și cu toate acestea, ce adîncă morală și ce înțelepte pilde închid bietele povești ! Ele sunt o fereastră deschisă spre o lume ...

 

Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele

... cu această mică cărticea, carea o am împărțit în trei părți. În partea cea dintâi s-au pus foarte pe scurt oare carele din cĂ©le mai trebuincioase și mai de folos ale sfintei beserici și ale sfintelor / taini, carele sunteți datori să le știți și să le păziți nu numai voi, ce și bieții creștini prin mijlocul vostru. În partea a doao s-au pus învățătură asupra ispovedaniei, ca să ... o facem? 2. Rugăciunea cea domnească și ce cuprinde în sine. 3. Mărturisirea credinții câte alcătuiri are și dintr-însele ce înțelĂ©gem? 4. CĂ©le 7 taini ale besĂ©ricii ce putĂ©re și ce dar are fieștecare? 5. CĂ©le 9 porunci mari ale besĂ©ricii ce ne învață să facem? 6. ZĂ©ce porunci ale lui Dunmezeu că să cuvine să le ținem; că de nu le vom ținea nu împlinim lĂ©gia. 7. Daruri ale Duhului Sfânt / carele sunt și câte? 8. CĂ©le 3 bunătăți mari ale bogosloviei. 9. Patru bunătăți ale sufletului. 10. Patru bunătăți ale trupului. 11. Șapte păcate de moarte. 12. CĂ©le ...

 

Dimitrie Anghel - Clopotele

... din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind a adus zi cu zi tot alte fire de nisip, le-a strecurat prin încăperi, le-a cernut pe coperișuri, le-a împinzit ca un giulgiu, făcîndu-le una cu pămîntul. Vîrfuri de coloane au mai stăruit ici-coio, de cari, caravanele trecînd, vorbeau ca de rămășițele unei cetăți înfloritoare ; apoi și coloanele ... ceea ce a fost în strălucitoarele și albele orașe ce se ridicau odinioară. Pe unele, după epoci îndelungate de glorie, un simplu cutremur le-a dat jos peste noapte, asemenea unui șubred joc de cărți clădite de un copil, ori năvala cenușei unui vulcan le-a năpădit, surprinzîndu-le în plină activitate. Pe altele, valurile le-au înghițit pe totdeauna și numai în legendele și baladele vechi mai trăiesc ascunse în fundul apelor, cu palaturile și clopotnițele lor care se trezesc ... nu e chip să se mai redeștepte ? De ce atîta renunțare de sine? Ce e somnolența aceasta vagă și misterioasă care-i lenevește pe toți, le ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 583 pentru LE.

LEȘ

LEȘ ^1 , leșuri , s . n . Cadavru , hoit , stârv . LEȘ ^2 s . m . v .

 

LEȘESC

LEȘÉSC , - EÁSCĂ , leșești , adj . , s . f . art . 1. Adj . ( Înv . ) Polonez . 2. Adj . ( În sintagma ) Rață leșească = rasă de rațe domestice , cu penele albe sau negre , cu carnea gustoasă . 3. S . f . art . Dans popular din Moldova ; melodie după care se execută acest dans . - Leș ^2 + suf . -

 

LEȘIATIC

LEȘIÁTIC , - Ă , - Ă , adj . v .

 

LEȘIE

LEȘÍE s . f . Soluție alcalină ( folosită la spălatul rufelor , în diverse procese industriale etc . ) obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu apă a cenușii de

 

LEȘIETIC

LEȘIÉTIC , - Ă , leșietici , - ce , adj . Cu gust sau cu miros ( neplăcut ) de leșie , ca leșia ; leșios . - V.

 

LEȘIN

LEȘÍN , leșinuri , s . n . 1. Pierdere subită și trecătoare a cunoștinței , fără oprirea inimii și a mișcărilor respiratorii , provocată de o anemie a creierului , ca urmare a unei stări maladive , a unor eforturi fizice mari , a unei emoții puternice etc . ; lipotimie . 2. Stare de slăbiciune mare , de lipsă de putere , de vlagă , provocată de foame , de sete etc . ; sfârșeală . [ Acc . și

 

LEȘINA

LEȘINÁ , leșin , vb . I . Intranz . A suferi un leșin ( 1 ) , a - și pierde

 

LEȘINAT

LEȘINÁT , - Ă , leșinați , - te , adj . 1. Care se află în stare de leșin ( 1 ) , în nesimțire . 2. Extrem de slab ; lipsit de vlagă , extenuat ; moleșit ( de foame , de sete , de oboseală etc . ) ; sfârșit ^

 

LEȘIOS

LEȘIÓS , - OÁSĂ , leșioși , - oase , adj . ( Rar ) Leșietic . [ Pr . : - și - os ] - Leșie + suf . -

 

LEȘNIC

LÉȘNIC , leșnice , s . n . ( Reg . ) Specie de plasă de pescuit . [ Var . : léșniec s .

 

LEȘNIEC

LÉȘNIEC s . n . v .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...