Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: LIPSI

  Vezi și:LIPSI, SĂRAC, GOLAȘ, TOT, ORB, SĂLBATIC, SEC, SIMPLU, SLAB, STRÂMT ... Mai multe din DEX...

LIPSIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LIPSÍT, -Ă, lipsiți, -te, adj. Căruia îi lipsește, care nu are ceva; privat de... * Lipsit (de mijloace) = sărac. - V. lipsi.

Sursa : DEX '98

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LIPSIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 546 pentru LIPSIT.

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! Cine a iubit-o! de Emil Gârleanu Boierul Toma privea de la fereastră cum creșteau, văzând cu ochii, troienele în ogradă. Niciodată nu i se păruse iarna mai plină de întristarea aceea care o răspândește căderea molcomă a fulgilor înfoiați de zăpadă. Cădea întruna ninsoarea, cădea fără să contenească, legănându-se ca penele, înceată, gânditoare parcă unde să se așeze. Îngropase ograda, legând-o de-a dreptul cu șleahul dinspre sat, prefăcuse șurile, șoproanele într-un singur morman, aruncase peste toate aceeași învelitoare albă, de sub care se părea că niciodată nu vor mai răsări lucrurile cunoscute. Boierul căuta să pătrundă cu vederea prin perdeaua deasă a ninsorii, dar nu putea; zarea se închidea sură. Căută să prindă cu auzul un vuiet, un strigăt, strigătul unui om din sat, lătratul unui câine, țipătul unei păsări înfrigurate. Nimic. Gândurile-l năpădeau. Era întâia iarnă pe care o petrecea singur. De la moartea nevestei lui se împlinise jumătate de an și singurătatea îl silea să simtă că-i lipsește cineva, că suferă o pierdere, ca aceea ce ar îndura când n-ar mai avea haina ...

 

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Muzica de Ion Luca Caragiale Conservatorul nostru de muzică și declamațiune, școala care adat atâția iluștri artiști în așa scurt timp, devine din ce în ce mai complet: i s-a înființat, în fine, o clasă de harpă. Harpa sau harfa, după cum spune profesorul de istoria universală a muzicii al Conservatorului, este un instrument foarte vechi, de origină africană. Cuvintul harpă sau harfă vine de la harfonistă — artistă care cântă cu harfa. Harpa este instrumentul cel mai principal în orchestră. Afară de foarte rare excepții, în toate bucățile de deosebite genuri, mai ales în cele clasice, harpa nu are în tot timpul nici o pauză, absolut nici una: ea sună mereu, fără o clipă de întrerupere. E un instrument mai mult decât important, este indispensabil. Pentru aceea, harfonistele sunt atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că până acum nu avem o orchestră: vioara primă — fals, armonia — cu un sfert de ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Plângerile poetului român

Dimitrie Bolintineanu - Plângerile poetului român Plângerile poetului român de Dimitrie Bolintineanu — ,,O, pentru ce, poete, în cânturile tale Tu plângi această țară în care te-ai format? Și florilor ce crește în astă verde vale Le spui cu ochii-n lacrimi că iarna-a-naintat? Dar ce lipsește oare acestor țări frumoase? Nu vezi locuitorii cât sunt de mulțumiți? Că nimeni nu se plânge de zile dureroase Ș-aceasta dovedește că ei sunt fericiți. Când plângi această țară tu ești în amăgire; Legi, arte, instituții în sânu-i înfloresc; Tot ce chezășuiește o dulce fericire, O dulce-ndestulare, nimica nu lipsesc." — ,,Nimica nu lipsește din câte zici tu mie, Aici pământul nostru e binecuvântat, El varsă râuri d-aur; dar îți voi spune ție Lipsește libertatea, și tot e

 

Ion Luca Caragiale - Jurnalul nostru

Ion Luca Caragiale - Jurnalul nostru Jurnalul nostru de Ion Luca Caragiale Ce lipsește Moftului Un vechi și bun prietin din Iași, de sentimentele căruia ne-am putut îndoi, pe nedrept, un moment, dar în judecata căruia am avut totdeauna o egală și nestrămutată încredere, ne-a făcut zilele acestea nespusa plăcere să ne viziteze biurourile (sic !) de redacție. După ceremonialul de rigoare în așa împrejurări (când ai venit ? când pleci ? etc.), neapărat pe un om de a cărui inteligență avem atâta stimă, trebuia numaidecât să-l întrebăm ce părere are despre Moftul. Întreprinderile intelectuale se deosibesc de cele comerciale prin aceea că, pe cînd acestea țin la sufrajele mulțimii amatorilor, cele d'întâi se interesează de sufrajele unui număr mult mai restrâns. Moftul fiind o întreprindere mixtă, și intelectuală și comercială, ține prin urmare la unele și la altele. Să nu se supere mulțimea imensă a cititorilor noștri dacă suntem sinceri și le spunem că, după succesul material pe care ni-l asigură totalitatea lor, noi mai suspinăm încă după aprobarea deosibită a câtorva inși anume - puțini, din nenorocire, dar dintre aceștia dumneata, care citești acum aceste rânduri, desigur faci parte. ...

 

Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia

... Așijdirea pentru întâmplarea morții să cade preoților carii au enoriile lor aproape să dea unul altuia înștiințare când vor vrea să meargă undeva și va lipsi vreunul din enoriia lui și întracea / norie va veni cuiva ceasul morții, să vie preotul aceiialalte enorii să-l ispoveduiască și să-l cuminece. 3 ... că are treabă, sau vrajbă cu preotul enoriei aceiia și de s-ar întâmpla ca să moară acel om negrijit, să știe că-l vom lipsi de tot de preoție, de vrĂ©me ce au / lăsat un suflet și au perit, pentru care Dumnezeu s-au făcut om și au priimit ...

 

Alexandru Macedonski - Imn la Satan

... titanice răscoale... O! singur zeu, fiindcă rău — iar răul singur este forță -- Al tău e-ntregul Univers, plecat sub sabie și torță... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... Satan, — oh! Iartă-mi neghiobia! Satan, fermecător Satan, Nemilostiv, cum e dorința, Și ager, cum e iscusința ... este biruința... Satan, dorință de știință, Satan, dorință de frumos, Satan, voință și putință, Pe-altarul tău mă-aduc prinos... Jos, jos fățărnicia... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... În ochi adânci când scânteiezi, pe buze roșii când răsufli, Averi de-avari le risipești prin simțuri reci ... o supui să-ți rabde firea... Satan, nenvinsă bărbăție, Adolescent în orice timp, Urmează-a ta împărăție Și prăvălește-orice Olimp... Când ai lipsi

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

... stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și ...

 

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă ...

 

Ion Luca Caragiale - Cadou...

Ion Luca Caragiale - Cadou... Cadou... de Ion Luca Caragiale „Iubite amice, Astă-seară, avem pom de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi. Te rog, nu uita. Te aștept până la șapte fără un sfert la berărie, ca să mergem împreună. În tot cazul, daca nu ne-ntâlnim, vino direct la noi; dar vino negreșit; se supără Acrivița. Stasache â€� Acrivița este soția lui nenea Stasache. La oamenii aceștia se petrece bine; mă duc să-ntâlnesc pe amicul meu la locul arătat. Sunt șapte fără un sfert, și omul meu lipsește; dar n-aștept mult, și iată-l. — Gândeam că nu vii, îmi zice el. — Se putea, nene Stasache, să supăr pe cocoana Acrivița? — Bine ai făcut, că ș-așa e destul de supărată. — De ce? — Închipuiește-ți? monșer, că acum câteva zile nenea Andrei senatorul (știi cât ține el la familia noastră!) vine, ca după obicei, la noi și zice: „Eu, mă înțelegi, s-a închis Senatul și se duc toți p-acasă, și n-am să fiu de Crăciun cu voi, si m-am gândit să v-aduc la fiștecare câte ceva ca cadou"... și ...

 

Vasile Alecsandri - Legenda lăcrimioarei

Vasile Alecsandri - Legenda lăcrimioarei Legenda lăcrimioarei de Vasile Alecsandri I În rai nici o minune plăcută nu lipsea. Văzduhul lin, răcoare, a crini mirosea, Căci albele potire în veci tot înflorite Scoteau din a lor sânuri arome nesfârșite. Lumina era moale și-ndemnătoare șopții. Nici noaptea urma zilei, nici ziua urma nopții. Prin arbori cântau păsări, prin aer zburau îngeri, Și nu găseau răsunet în el a lumii plângeri; Căci scris era pe ceruri, pe frunze și pe unde: Nici umbra de durere aice nu pătrunde. Pe maluri verzi, frumoase, de râuri limpezite, Stau sufletele blânde, iubinde, fericite, Gustând în liniștire cerească veselie Ce-n fiecare clipă cuprinde-o vecinicie. Dulce-adăpost de pace, grădină-ncântătoare... Avea orice minune, dar îi lipsea o floare. II Și iată că sosește un oaspe de pe lume, Un suflet alb și tânăr pe-un nor de dulci parfume; Iar sufletele toate îi ies lui înainte, Primindu-l cu zâmbire, cu gingașe cuvinte, Și-i zic: În raiul nostru bine-ai sosit, copile! Curând plecași din viață! Nu plângi a tale zile? Nu, căci am dat o clipă de viață trecătoare Pe alta mai ferice ...

 

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeţ Ochiul lui Turculeț de Emil Gârleanu Prietenul mă dojeni: — Pentru ce stai de o bucată de vreme atât de posomorât? Nu mă simțeam tocmai bine; i-am răspuns: — Sunt cam bolnav. — Mofturi! Ți-a intrat în cap, ca la babe, că ești bolnav, și-o ții morțiș. Privește frumusețea dimprejurul tău și-o să vezi cum te însănătoșezi. Ești doar poet! Intram cu trăsura printre lanuri de rapiță; un vânt ușor legăna floarea galbenă, aurită în revărsarea celor dintâi raze ale soarelui. Pe margini, în zări, pădurile rămâneau în urmă, albăstrii, păreau că lunecă una după alta, pe fața cerului, ca niște nori. Câte un ciocârlan se ridica deodată, din fața calului, și zbura pe o parte, ciripind ascuțit. Priveliștea îmi întări puțin sufletul. — Ei, și ce ai? mă întrebă batjocoritor prietenul. — Mă cam doare capul. Prietenul ridică puțin sprâncenele, zâmbi în colțul buzelor și suspină prelung. — Ei, dragul meu, zise dânsul, ce păcat că nu se poate înlocui și capul, ca ochiul lui Gavrilă Turculeț! Îi cunoșteam de mult meșteșugul de povestitor. Întâmplarea cu ochiul lui Turculeț trebuie să aibă hazul ei, mi-am zis, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru LIPSIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 98 pentru LIPSIT.

Deuteronomul Capitol 15

Deuteronomul Capitol 15 Deuteronomul 14 Deuteronomul Capitol 15 1 La fiecare șapte ani, să dai iertare. 2 Și iată cum se va face iertarea. Cînd se va vesti iertarea în cinstea Domnului, orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său, să -i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său și pe fratele său să -i plătească datoria. 3 Vei putea să silești pe străin să-ți plătească; dar să ierți ce ai la fratele tău. 4 Totuș, la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va binecuvînta în țara pe care ți -o va da de moștenire Domnul, Dumnezeul tău; 5 numai să asculți de glasul Domnului, Dumnezeului tău, împlinind cu scumpătate toate aceste porunci pe cari ți le dau astăzi. 6 Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta, cum ți -a spus, așa încît vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut dela ele; tu vei stăpîni peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpîni peste tine. 7 Dacă va fi la tine vreun sărac dintre frații tăi, în vreuna din cetățile tale, în țara pe care ți -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ți împietrești inima ...

 

Ieremia Capitol 33

Ieremia Capitol 33 Ieremia 32 Ieremia Capitol 33 1 Cuvîntul Domnului a vorbit lui Ieremia a doua oară, pe cînd era încă închis în curtea temniței: 2 ,,Așa vorbește Domnul, care face aceste lucruri, Domnul, care le urzește și le înfăptuiește, El, al cărui Nume este Domnul: 3 ,Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde; și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe cari nu le cunoști. 4 Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre casele cetății acesteia, și despre casele împăraților lui Iuda, cari vor fi surpate ca să facă loc pentru șanțurile de întărire și pentru săbii, 5 cînd vor înainta să lupte împotriva Haldeilor, și cînd se vor umplea cu trupurile moarte ale oamenilor, pe cari -i voi lovi în mînia Mea și în urgia Mea, și din pricina răutății cărora Îmi voi ascunde Fața de această cetate: 6 Iată, îi voi da vindecare și sănătate, îi voi vindeca, și le voi deschide un izvor bogat în pace și credincioșie. 7 Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai lui Iuda și pe prinșii de război ai lui Iuda și pe prinșii de război ai lui Israel, și -i voi așeza ...

 

Genesa Capitol 43

Genesa Capitol 43 Genesa 42 Genesa Capitol 43 1 Foametea bîntuia greu în țară. 2 Cînd au isprăvit de mîncat grîul, pe care -l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: ,,Duceți-vă iarăș, și cumpărați-ne ceva merinde.`` 3 Iuda i -a răspuns: ,,Omul acela ne -a spus curat: ,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.` 4 Dacă vrei deci să trimeți pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî, și-ți vom cumpăra merinde. 5 Dar dacă nu vrei să -l trimeți, nu ne vom pogorî, căci omul acela ne -a spus: ,,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!`` 6 Israel a zis atunci: ,,Pentruce mi-ați făcut un astfel de rău, și ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?`` 7 Ei au răspuns: ,,Omul acela ne -a întrebat despre noi și familia noastră, și a zis: ,Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?` Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ,Aduceți pe fratele vostru?`` 8 ...

 

2 Imparati Capitol 10

... Baal, pe toți slujitorii lui și pe toți preoții lui, fără să lipsească unul, căci vreau să aduc o mare jertfă lui Baal: oricine va lipsi va muri.`` Iehu lucra cu viclenie, ca să omoare pe toți slujitorii lui Baal. 20 El a zis: ,,Vestiți o sărbătoare în cinstea ...

 

Iov Capitol 24

Iov Capitol 24 Iov 23 Iov Capitol 24 1 Pentruce nu păzește Cel Atotputernic vremurile de judecată, și dece nu văd ceice -L cunosc zilele Lui de pedeapsă? 2 Sînt unii cari mută hotarele, fură turmele, și le pasc; 3 iau măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei; 4 îmbrîncesc din drum pe cei lipsiți, silesc pe toți nenorociții din țară să se ascundă. 5 Și aceștia, ca măgarii sălbatici din pustie, ies dimineața la lucru să caute hrană, și în pustie trebuie să caute pînea pentru copiii lor. 6 Taie nutrețul care a mai rămas pe cîmp, culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit. 7 Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului. 8 Îi pătrunde ploaia munților, și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9 Aceia smulg pe orfan dela țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10 Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și -s flămînzi; 11 în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12 în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă... Și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii! 13 Alții sînt vrăjmași ...

 

Psalmii Capitol 109

Psalmii Capitol 109 Psalmii 108 Psalmii Capitol 109 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Dumnezeul laudei mele, nu tăcea! 2 Căci protivnicii au deschis împotriva mea o gură rea și înșelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă, 3 mă înconjoară cu cuvîntări pline de ură, și se războiesc cu mine fără temei. 4 Pe cînd eu îi iubesc, ei îmi sînt protivnici; dar eu alerg la rugăciune. 5 Ei îmi întorc rău pentru bine, și ură pentru dragostea mea. 6 Pe vrăjmașul meu pune -l supt stăpînirea unui om rău, și un pîrîș să stea la dreapta lui! 7 Cînd va fi judecat, să fie găsit vinovat, și rugăciunea lui să treacă drept un păcat! 8 Puține să -i fie zilele la număr, și slujba să i -o ia altul! 9 Să -i rămînă copiii orfani, și nevastă-sa văduvă! 10 Copiii lui să umble fără niciun căpătîi și să cerșească, să-și caute pînea departe de locuința lor dărîmată! 11 Cel ce l -a împrumutat, să -i pună mîna pe tot ce are, și străinii să -i jăfuiască rodul muncii lui! 12 Nimeni să nu mai țină la el, și nimeni să ...

 

Proverbele Capitol 31

Proverbele Capitol 31 Proverbele 30 Proverbele Capitol 31 1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura pe care i -o dădea mamă-sa. 2 Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun fiul trupului meu? Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele? 3 Nu-ți da femeilor vlaga, și desmierdările tale celor ce pierd pe împărați. 4 Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari; 5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, și să calce drepturile tuturor celor nenorociți. 6 Dați băuturi tari celui ce piere, și vin, celui cu sufletul amărît; 7 ca să bea să-și uite sărăcia, și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui. - 8 Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! 9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit. 10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decît mărgăritarele. 11 Inima bărbatului se încrede în ea, și nu duce lipsă de venituri. 12 Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale. 13 Ea face rost de lînă și de ...

 

Ieremia Capitol 5

Ieremia Capitol 5 Ieremia 4 Ieremia Capitol 5 1 ,,Cutreierați ulițele Ierusalimului, uitați-vă, întrebați și căutați în piețe, dacă se găsește un om, dacă este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se țină de adevăr, și voi ierta Ierusalimul. 2 Chiar cînd zic: ,Viu este Domnul!` ei jură strîmb.` 3 ,,Doamne, nu văd ochii Tăi adevărul? Tu -i lovești și ei nu simt nimic; îi nimicești, și nu vor să ia învățătură; iau o înfățișare mai tare de cît stînca, nu vor să se întoarcă la Tine.`` 4 ,,Eu ziceam: ,Numai cei mici sînt așa; ei lucrează fără minte, pentru că nu cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor! 5 Mă voi duce deci la cei mari, și le voi vorbi; căci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!` ,Dar toți au sfărîmat jugul, și au rupt legăturile. 6 De aceea îi omoară leul din pădure, și -i nimicește lupul din pustie. Stă la pîndă pardosul înaintea cetăților lor: toți cei ce vor ieși din ele vor fi sfîșiați; căci fărădelegile lor sînt multe, abaterile lor s`au înmulțit!`` 7 ,,Cum să te iert? -zice Domnul-Copiii tăi M`au părăsit, și jură pe dumnezei cari ...

 

Ieremia Capitol 22

Ieremia Capitol 22 Ieremia 21 Ieremia Capitol 22 1 ,,Așa vorbește Domnul: ,Pogoară-te în casa împăratului lui Iuda, și acolo rostește cuvintele acestea. 2 Să spui: ,Ascultă Cuvîntul Domnului, împărat al lui Iuda, care stai pe scaunul de domnie al lui David, tu, slujitorii tăi, și tot poporul, cari intrați pe porțile acestea! 3 Așa vorbește Domnul: ,Faceți dreptate și judecată; scoateți pe cel asuprit din mînile asupritorului; nu chinuiți pe străin, pe orfan și pe văduvă; nu apăsați, și nu vărsați sînge nevinovat în locul acesta! 4 Căci dacă lucrați după cuvîntul acesta, vor intra pe porțile casei acesteia împărați cari stau pe scaunul de domnie al lui David, suiți în cară și călări pe cai, ei, slujitorii lor și poporul lor. 5 Dar dacă nu veți asculta cuvintele acestea, pe Mine însumi jur, zice Domnul că această casă va ajunge o dărîmătură! 6 Căci așa vorbește Domnul asupra casei împăratului lui Iuda: ,Tu ești pentru Mine ca Galaadul, ca vîrful Libanului; dar, cu adevărat, voi face din tine un pustiu, o cetate fără locuitori! 7 Pregătesc împotriva ta niște nimicitori, fiecare cu armele lui: ei vor tăia cei mai frumoși cedri ai tăi, și -i vor ...

 

Osea Capitol 9

... Domnul, pentru că ai iubit o plată necurată în toate ariile cu grîu! 2 Aria și teascul nu -i vor hrăni, și mustul le va lipsi. 3 Nu vor rămînea în țara Domnului; ci Efraim se va întoarce în Egipt, și vor mînca în Asiria mîncări necurate. 4 Nu vor aduce ... Efraim va sbura ca o pasăre: nu mai este nicio naștere, nicio însărcinare, și nicio zămislire! 12 Chiar dacă își vor crește copiii, îi voi lipsi de ei înainte ca să ajungă oameni mari; și vai de ei, cînd Îmi voi întoarce privirile dela ei! 13 Efraim, după cum văd, își ...

 

Genesa Capitol 27

Genesa Capitol 27 Genesa 26 Genesa Capitol 27 1 Isaac îmbătrînise, și ochii îi slăbiseră, așa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, și i -a zis: ,,Fiule!`` ,,Iată-mă,`` i -a răspuns el. 2 Isaac a zis: ,,Iacă am îmbătrînit, și nu știu ziua morții mele. 3 Acum dar, te rog, ia-ți armele, tolba și arcul, du-te la cîmp, și adu-mi vînat. 4 Fă-mi o mîncare, cum îmi place mie, și adu-mi s`o mănînc, ca să te binecuvinteze sufletul meu înainte de a muri.`` 5 Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Și Esau s`a dus la cîmp, ca să prindă vînatul și să -l aducă. 6 Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov: ,,Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau: 7 ,,Adu-mi vînat, și fă-mi o mîncare ca să mănînc; și te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.`` 8 Acum, fiule, ascultă sfatul meu, și fă ce îți poruncesc. 9 Du-te de ia-mi din turmă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIPSIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 509 pentru LIPSIT.

LIPSI

LIPSÍ , lipsesc , vb . IV . 1. Intranz . A nu ( mai ) fi , a nu ( mai ) exista , a nu se ( mai ) găsi ( acolo unde în mod normal trebuia să se afle ) . 2. Intranz . ( Despre oameni ) A nu fi de față , a nu se găsi undeva într - un anumit moment ; a absenta . 3. Intranz . A fi nevoie de ceva , a mai trebui ceva , a nu ajunge , a fi neîndestulător . 4. Intranz . ( Mai ales în construcții negative ) A se da în lături ( de la ceva ) , a nu îndeplini o obligație , o datorie ; a se codi , a ezita . 5. Refl . A se dispensa de ceva ; a se priva , a

 

SĂRAC

SĂRÁC , - Ă , săraci , - ce , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care nu are avere , care este lipsit de bunurile materiale necesare vieții ; sărman , nevoiaș . 2. ( Despre țări , orașe ) Lipsit de bunuri materiale ( mai ales naturale ) , populat cu oameni puțin avuți . 3. ( Mai ales cu determinări introduse p . prep . " de " ) Lipsit de . . . , fără . . . 4. ( Despre surse de lumină ) Lipsit de intensitate ; slab . 5. ( Despre plante , vegetație ) Lipsit de vigoare , pipernicit , firav . 6. Lipsit de fast , modest , simplu ; banal , mediocru . 7. ( Exprimă compătimire față de cineva sau ceva ) Biet , sărman , nenorocit , sărăcan . [ Var . : ( pop . ) sireác , - ă

 

GOLAȘ

GOLÁȘ , - Ă , golași , - e , adj . 1. ( Despre păsări ) Care este lipsit de pene ( pe întregul corp sau pe o parte a lui ) ; ( despre alte animale ) care este lipsit de păr ; gol ^2 . 2. ( Despre copaci , crengi ) Care este lipsit de frunze ; gol ^2 . 3. ( Despre suprafețe , terenuri , regiuni ) Care este lipsit de vegetație ; gol ^2 . - Gol ^2 + suf . -

 

TOT

TOT , TOÁTĂ , toți , toate , adj . nehot . , pron . nehot . , adv . , s . n . I. Adj . nehot . 1. ( La sg . ) Întreg ; integral , complet ; din care nu lipsește nimeni sau nimic ; cât există , cât este , cât are ; cât e de mare , cât se întinde , cât cuprinde ; cât durează , cât ține . Tot orașul . Tot timpul . 2. ( La sg . ) Perfect . 3. ( La sg . ) Fiecare ( dintre . . . ) , oricare ; care se repetă . 4. ( La pl . ) Care este în număr complet , fără să lipsească nici unul ; care este în serie completă , fără sa lipsească ceva . II. Pron . nehot . 1. ( La pl . ; cu nuanță de num . nehot . ) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel ( fără să lipsească nici unul ) . 2. Lucrurile care , considerate împreună , formează un ansamblu . 3. ( Intră în compunerea unor adjective ) Atotcuprinzător . III. Adv . ( Exprimă continuitatea , persistența ) 1. Și acuma , în continuare , încă ; ( în construcții negative ) nici acuma , până acuma nu . . . 2. Mereu , tot timpul , toată vremea , totdeauna , pururea ; necontenit , neîncetat , întruna . 3. De repetate ori , adeseori , de multe ori . 4. ( Exprimă o gradație a

 

ORB

ORB ^1 s . n . ( În sintagma ) Orbul găinilor ( sau găinii ) = numele popular al unei boli de ochi care se manifestă prin imposibilitatea de a vedea seara după apusul soarelui ; p . ext . miopie . ORB ^2 , OÁRBĂ , orbi , oarbe , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Lipsit de simțul văzului , care nu vede ( deloc ) . 2. Fig . Care nu admite alte păreri , 3. Fig . Care pare să acționeze fără discernământ ; a cărui rațiune e întunecată , tulburată de o pasiune , lipsit de clarviziune ; p . ext . de temut , fioros . 4. Fig . Lipsit de lumină ; întunecos , întunecat . 5. ( În sintagmele ) Fereastră oarbă sau geam orb = adâncitură în perete , de forma unei ferestre , făcută cu scop arhitectonic . Sobă oarbă = motiv ornamental de forma unei sobe ; sobă care are gura în a doua cameră . Dușumea oarbă = dușumea de scânduri brute așezate distanțat , peste care se montează parchetul . Cartuș orb = cartuș fără proiectil , folosit la exerciții , la parade , la demonstrații etc . Cameră oarbă = cameră fără ferestre , destinată unor scopuri speciale ( în fizică , în medicină etc . ) . Puț orb = puț de mină care nu are ieșire directă la

 

SĂLBATIC

SĂLBÁTIC , - Ă , sălbatici , - ce , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. ( Despre animale ) Care nu este domesticit sau îmblânzit ; p . ext . greu de stăpânit , nedomolit , aprig , focos . 2. ( Despre plante ) Care a crescut de la sine ; necultivat , nealtoit . 3. Care este creat de natură , fără intervenția omului ; natural ; lipsit de artificiu , de rafinament ; frust . 4. ( Despre ținuturi , locuri etc . ) Pustiu , nelocuit , neumblat ; lipsit de civilizație . II. 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care aparține unor grupuri de oameni aflate în prima perioadă de dezvoltare a societății omenești ; ( om ) primitiv . 2. Adj . Caracteristic omului primitiv ; rudimentar , înapoiat , primitiv , neevoluat . 3. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se comportă ca un om primitiv ; ( om ) necivilizat , înapoiat , grosolan . 4. Adj . ( Despre păr ) Des și aspru ; neîngrijit . 5. Adj . ( Despre oameni ) Lipsit de umanitate ; crud , neomenos , violent , brutal , fioros . 6. Adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Care nu se poate stăpâni ; aprig , impulsiv , nestăpânit , nedomolit . 7. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care fuge de lume , care nu respectă conveniențele ( sociale ) ; ( om ) retras , izolat , singuratic , nesociabil , ursuz . III. Adj . 1. Care se manifestă cu deosebită intensitate , neobișnuit de puternic , violent , cumplit , aprig ; înfricoșător , de neînvins . 2. ( ...

 

SEC

SEC , SEÁCĂ , seci , adj . 1. Lipsit de apă ; care a secat , s - a uscat . Albia seacă a unui râu . 2. În care nu se află nimic ; gol , deșert . 3. ( În loc . adj . ) De sec = de post , care nu este de dulce . 4. Fig . Lipsit de conținut , de sens , fără folos . 5. Fig . ( Adesea substantivat ) Fără minte , prost . 6. Fig . ( Despre oameni și manifestările lor ; adesea adverbial ) Lipsit de sensibilitate , de căldură ; aspru , tăios , rece . 7. Fig . ( Rar ) Tare , puternic ,

 

SIMPLU

SÍMPLU , - Ă , simpli , - e , adj . 1. Care este format dintr - un singur element sau din câteva elemente omogene ; care nu se poate împărți în elemente de natură diferită ; care nu este amestecat . 2. Care este lipsit de artificialitate , care nu este prefăcut ; p . ext . care nu este complicat sau încărcat , care nu prezintă dificultăți , care este ușor de făcut , de înțeles , de rezolvat . 3. Care este într - un singur plan ; care se întâmplă o singură dată . Contabilitate în partidă simplă . 4. Lipsit de podoabe , modest . 5. ( Despre oameni și manifestările lor ) Lipsit de rafinament , de afectare sau de prefăcătorie ; sincer , cinstit . 6. ( Precedând numele , înlocuiește un adverb ) Numai , doar ; nimic mai mult ; sadea ,

 

SLAB

SLAB , - Ă , slabi , - e , adj . 1. ( Despre oameni și animale sau despre părți ale corpului lor ) Care nu are un strat ( consistent ) de grăsime sub piele ; uscățiv . 2. ( Despre ființe ) Lipsit de putere fizică , de rezistență ; debil . 3. Lipsit de tărie , de intensitate ; cu intensitate redusă . 4. Fig . ( Despre creații artistice , științifice ) Lipsit de valoare , de calități ; mediocru . 5. ( Rar ; despre pământ )

 

STRÂMT

STRÂMT , - Ă , strâmți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu este ( destul de ) larg sau ( de ) lat ; îngust . 2. Care nu este ( suficient de ) încăpător , în care nu încape mult . 3. Fig . Lipsit de măreție sau de amploare ; mărginit , redus , meschin ; lipsit de înțelegere , de toleranță , de generozitate ; lipsit de orizont . II. S . n . ( Pop . ; în expr . ) A fi la largul tău și la strâmtul altuia , se spune în ironie când cineva își ia libertăți excesive , stingherind pe altul . [ Var . : strimt , - ă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...