Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CHIOR, HIDROLIZĂ, SLĂBĂTURĂ, SLĂBUȚ, TRAS, ÎNȚINA, ȘUIET, ȚÂȘTI-BÂȘTI, ȚÂR, ȚINE ... Mai multe din DEX...

SLAB - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SLAB, -Ă, slabi, -e, adj. 1. (Despre oameni și animale sau despre părți ale corpului lor) Care nu are un strat (consistent) de grăsime sub piele; uscățiv. ** (Despre carne) Fără grăsime; macră. ** (Despre mâncăruri, alimente) Care conține sau are puțină grăsime; sărac în grăsimi. 2. (Despre ființe) Lipsit de putere fizică, de rezistență; debil. ** (Despre organe ale corpului, despre facultăți intelectuale etc.) Care nu funcționează normal, care nu-și îndeplinește bine funcția. Memorie slabă. Vedere slabă. ** Fig. Lipsit de tărie morală, de fermitate, de energie. * Expr. Slab de fire (sau, rar, de caracter, de inimă, de duh) = fără voință, ușor influențabil. Slab de înger = lipsit de energie morală, care se pierde ușor cu firea; fricos. 3. Lipsit de tărie, de intensitate; cu intensitate redusă. ** (Despre obiecte) Lipsit de trăinicie, de soliditate, puțin rezistent. * Expr. Slabă nădejde! = puțin probabil, puține șanse de reușită. ** (Despre soluții, amestecuri) Care cuprinde elementele caracteristice în cantitate redusă; diluat. Acid slab. 4. Fig. (Despre creații artistice, științifice) Lipsit de valoare, de calități; mediocru. ** Care nu convinge, lipsit de temei. ** (Despre oameni; cu determinări introduse prin prep. "la" indicând domeniul) Care este puțin pregătit, puțin înzestrat pentru... 5. (Rar; despre pământ) Neroditor. - Din sl. slab?.

Sursa : DEX '98

 

Slabgras, puternic, robust, tare, vânjos, vânos, viguros, violent, voinic, strâns, vârtos, trainic, viu

Sursa : antonime

 

SLAB adj. v. chircit, degenerat, influențabil, închircit, mic, neadânc, nedezvoltat, neplăcut, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, prost, rău, sfrijit.

Sursa : sinonime

 

SLAB adj. 1. scheletic, sfrijit, (pop. și fam.) jigărit, pricăjit, (reg.) zălezit, (prin Munt. și Olt.) sfoiegit. (Ce om \~!) 2. slăbănog, slăbit, tras, uscățiv, (rar) slăbănogit, (pop.) pierit, (reg.) mârcav, mârced, (înv.) mișel, (fig.) supt. (O față \~.) 3. v. debil. 4. costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sfrijit, slăbănog, uscat, uscățiv, (rar) uscăcios, (înv. și reg.) mârșav, rău, sec, secățiu, secățiv, (reg.) ogârjit, (Mold. și Transilv.) pogârjit. (Vită \~.) 5. v. macru. 6. v. nerezistent. 7. v. diluat. 8. sărac, (fig.) chior, orb. (O lumină \~) 9. mic, redus, (fig.) anemic. (Un \~ izvor de lumină.) 10. v. difuz. 11. pal, palid, spălăcit, stins, (rar) pălit, (pop.), searbăd. (Lumina \~ a lămpii.) 12. v. redus. 13. v. înăbușit. 14. v. încet. 15. v. scăzut. 16. mic, ușor. (O \~ furtună de praf.) 17. v. sterp. 18. v. nepregătit. 19. nemulțumitor, nesatisfăcător. (Rezultate \~ la învățătură.) 20. v. netalentat. 21. v. nereușit. 22. v. vulnerabil. 23. mic, puțin, redus. (\~ nădejde ...) 24. insuficient, mic, puțin, redus. (Are posibilități \~ de realizare.)

Sursa : sinonime

 

slab adj. m., pl. slabi; f. sg. slábă, pl. slábe

Sursa : ortografic

 

SLAB^1 adv. 1) Fără putere; fără intensitate. A cânta \~. A vedea \~. 2) Cu încetineală; încet. A citi \~. /slabu

Sursa : NODEX

 

SLAB^2 \~ă (\~i, \~e) 1) (în opoziție cu gras) Care nu are sau are puțină grăsime; care nu este gras. Cal \~. Carne \~ă. * \~ de-l suflă (sau bate) vântul (sau \~ de-i numeri coastele) care este foarte slăbit; jigărit; sfrijit. 2) (în opoziție cu puternic) Care are o constituție lipsită de vigoare; gingaș; firav; plăpând; delicat. Copil \~. 3) (în opoziție cu tare) (despre persoane și despre manifestările lor) Care nu este înzestrat cu destulă forță morală; lipsit de fermitate. Voință \~ă. * Punct \~ parte vulnerabilă, ușor atacabilă; loc sensibil. \~ de fire (sau de caracter) care este lipsit de voință. \~ă nădejde puțin probabil. 4) (în opoziție cu tare) (despre obiecte) Care nu rezistă la acțiunea forțelor exterioare; lipsit de trăinicie; șubred. 5) (în opoziție cu bun) Care este lipsit de calități bune; rău. Lucrare \~ă. Memorie \~ă. 6) (despre acțiuni, fenomene etc.) Care are intensitate redusă; mic. Vânt \~. Lumină \~ă. 7) (despre organe) Care manifestă insuficiență funcțională. Inimă \~ă. * \~ de minte care are facultăți intelectuale limitate; mărginit; redus. 8) (despre mirosuri, substanțe, băuturi etc.) Care are o concentrație mai mică decât cea obișnuită. Mireasmă \~ă. Ceai \~. / slabu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SLAB

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 486 pentru SLAB.

Costache Conachi - Omule, slabă ființă...

Costache Conachi - Omule, slabă fiinţă... Omule, slabă ființă... de Costache Conachi Informații despre această ediție      Omule, slabă ființă și la patimi cu plecare, Unde ți-i înțelepciunea, unde ți-i mintea cea mare?... De te 'nalți și sbori cu mintea la tronul Dumnezeirii, De măsuri pămînt și ceruri și pătrunzi tainele firii, — Nu te îngânfa, că ești țărna, pe care o poartă vuitul... Ci te plânge, că 'n patimi tu singur îți sapi mormîntul! Pururea ție stăpâne, pururea duc și te poartă; Ele sînt în toată vremea a vieței tale soartă. Ce poate înțelepciunea, ce poate și biata minte, Când prăpăstii privesc ochii și 'napoi și 'nainte? Și se 'ncape biruință sau răbdare sau putere, Când frageda inimioară se despică de durere? Și se 'ncape vr'o mărime, când ființa pătimesce, Când sufletul de necazuri ca de moarte se

 

Mihai Eminescu - Viața (Eminescu)

Mihai Eminescu - Viaţa (Eminescu) Viața de Mihai Eminescu Când aud vreodată un rotund egumen, Cu foalele-ncinse și obrazul rumen, Povestind că viața e calea durerii Și că pocăința urmează plăcerii, Mă întreb: ,,Acesta poate ca să știe Cum este viața, cum cată să fie?." Noaptea scânteiază cu-a ei mii de stele, Varsă raze slabe pasurilor mele, Ulicioara-i strâmtă și, din ziduri vechi, Vorbe, râs și plânset sună în urechi; Glasuri rătăcite trec prin geamuri sparte Și prin uși închise, prin zidiri deșarte. Colo, lângă lampă, într-un mic ietac, Vezi o fată care pune ață-n ac; Fața ei e slabă de-o paloare crudă, Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudă, Degetele repezi poartă acul fin: Ea își coase ochii într-un tort de in; Vânătă-i e buza, lipsită de sânge, Ochiul ei cel turbur nu mai poate plânge. La ce oare dânsa s-a născut pe lume, O sărmană frunză pe oceanu-n spume, O sărmană umbră, orfană și slabă, De care-n mulțime nimenea nu-ntreabă? Din zori până-n noaptea neagră și târzie O vezi printr-o albă perdea străvezie Cum mereu lucrează... ș-abia pâne ...

 

Alexandru Vlahuță - Homo homini lupus

... an I, nr 3, 15 februarie 1888 Zadarnic! – Lupta se-ntețește, Și nu-i alegere de armă. Sub pumnul grosolan al forței Dreptatea celui slab se sfarmă. Durerile vin tot mai multe, Mai mari și mai adânc simțite. De unde sapi lumina, curge Iar întuneric ce te-nghite. Un pas ... nervos, mai sceptic, Mai înrăit de suferință... Zadarnic! – Lupta se-ntețește, Și nu-i alegere de armă. Sub pumnul grosolan al forței Dreptatea celui slab

 

Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine)

... galbene-nnegriți, Frunzi ce, căzând risipite pe livezi, vă veșteziți! Salutare, voi frumoase zile ce ați mai rămas! În voi tânguirea firii urmează c-un slab, trist pas. Ea se cuvine durerii, mie-mi place s-o privesc; Singuratica cărare, uitat pășind, o citesc. A! să mai văz înc ...

 

George Coșbuc - Flăcări potolite

... E cald. De drum îndelungat Picioarele de-abia-l mal țin,         Și-i cale până-n sat! El e flămând și e-nsetat         Și-i slab, că e bătrân. Tot dă către fântână zor. Sub tei, la margine de drum,         S-oprise pe răzor, Aici la loc răcoritor         Sfârșit stătea acum ... apus Se răsfira fierbând un nor         De-un rece vânt adus. Zburau țipând cucori pe sus         Cu glas tânguitor. Mereu se depărta de sat Bătrânul, slab

 

Ion Heliade Rădulescu - Toamna (Lamartine)

... galbene-nnegriți, Frunzi ce, căzând risipite pe livezi, vă veșteziți! Salutare, voi frumoase zile ce ați mai rămas! În voi tânguirea firii urmează c-un slab, trist pas. Ea se cuvine durerii, mie-mi place s-o privesc; Singuratica cărare, uitat pășind, o citesc. A! să mai văz înc ...

 

George Coșbuc - Străjerul

... Și zac pe fața casei în frig, când bieții n-au Nici țol măcar s-aștearnă! Și vezi nămeții colo, la margine de sat? Ce slab e coperișul și câte de-ngropat Sub iarnă, ca un suflet sub patimile vieții; Hârtii în loc de geamuri și fără mal pereții, Bordei urnit ... rămâne; Dar cum să-ntoarne biata la fiu fără de pâine? Grozav trebe că-i simțul din piept de mamă, când Se târâie copilul de slab și de flămând, Și n-ai ce-i da! Nu cugeți c-atunci tu ești în rând Cu cel din urmă câine? Ea trece pragul ... Și când în zorii zilei veniră logofeți Ai legii, să-i deschidă, ca dorul ei drumeț, Așa pășea de grabnic și iute biata roabă Ce slab e coperișul, ce șubredă cocioabă, Sub pumni o poți ascunde de mică și de slabă, De-ascunsă sub nămeți! Hârtie nu-i pe geamuri, căci ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... lumină și destulă umezĂ©lă, bucuria îțÄ­ este viuă și necurmată, căcÄ­ crescerea înaintĂ©ză repede și făă de întrerupere. Dacă însă pămĂȘntul e prea slab orÄ­ prea gras, dacă e prea puțină, orÄ­ prea multă umezĂ©lă, căldură orÄ­ lumină, mai curând orÄ­ maÄ­ târziÅ­ se ‘ncuibă păduchi fie ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Romeo și Julieta

... are să mă țină locului! Am să dau de                                                     zid pe toți bărbații și pe toate femeile din casa Montague. GREGORIO                                                           Atunci ești un om slab, că numai cei slabi se dau pe lângă ziduri. SAMSON                                                           Ai dreptate și de aceea femeile, care sunt vase de lut ce se sparg                                                     lesne ...

 

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 1

Alexandru Vlahuţă - No. 1 No. 1 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 45, 4 august 1891 Daniil, bătrînul stariț, Șade-n jețu-i, răsturnat; Chipul lui îmbracă umbra Gîndurilor ce-l străbat, Și cum stă, în rasa-i lungă, Cuvios și neclintit, În tăcerea asta sfîntă, Ai jura că-i zugrăvit... Numai dreapta lui, alene Rezemată pe spătar, Cum ar bate tactul vremii, Se clintește-ncet și rar: Printre degetele-i slabe, Țăcănind, cad somnoros, Din șiragul de mătănii, Boabele de chiparos, Și, în ritmul lor, trec umbre — Amintiri din vremuri vechi — Glasuri, vuiete de clopot Îi răsună în urechi. Și ce haos, ce amestec De videnii și-ntîmplări ! Se frămînt-o lume-n minte-i, Ca-n adîncul unei mări: Chiote de veselie, Țupăieli de oameni beți — Stricăciunea și desfrîul Unei lacome vieți; Înhăitări de crai bezmetici, Trupuri goale de femei, Ce-au hulit pe Născătoarea Ș-au scuipat în fața ei; Gemete și chipuri slabe De călugări chinuiți; Aur stors din suferința Celor proști și umiliți ! Răfuieli cu iconomul: "Gherasime, rău te porți ! Unde-i partea mea din mese Și din leafa celor morți? Mie nu-mi plac hrăpitorii... Ce-ți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SLAB

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 156 pentru SLAB.

CHIOR

... 3. ( Adesea substantivat ) Care nu vede bine . 4. ( Adesea substantivat ) Sașiu . 5. Fig . ( Despre surse de lumină ) Care dă o lumină slabă , insuficientă ; ( despre lumină ) slab . 6. ( În expr . ) Apă chioară = a ) nume dat în ironie unor alimente lichide sau unor băuturi alcoolice prea diluate ; b ) vorbe lipsite de ...

 

HIDROLIZĂ

... HIDROLÍZĂ , hidrolize , s . f . Reacție chimică între ionii unei sări și ionii apei , care formează un acid slab

 

SLĂBĂTURĂ

... SLĂBĂTÚRĂ , slăbături , s . f . Om ( sau animal ) foarte slab , lipsit de putere , de vlagă . - Slab

 

SLĂBUȚ

... SLĂBÚȚ , - Ă , slăbuți , - e , adj . Diminutiv al lui slab . - Slab

 

TRAS

... TRAS , - Ă , trași , - se , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre față sau părți ale ei ) Slab , obosit , sleit ( de boală , de supărare etc . ) ; ( despre oameni ) care are fața slabă , obosită , suptă . 2. S . m . Persoană asupra căreia s - a emis ...

 

ÎNȚINA

... ÎNȚINÁ , înținez , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A sprijini slab

 

ȘUIET

... ȘÚIET , șuiete , s . n . ( Pop . ) Zgomot ( slab

 

ȚÂȘTI-BÂȘTI

... ȚÂȘTI - BÂȘTI - BÂȘTI s . m . invar . ( Fam . ) Om de statură mică , slab

 

ȚÂR

... 2 , țâri , s . m . 1. Scrumbie mică de mare , care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată . 2. Fig . Om foarte slab . ȚÂR ^1 interj . Cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier și de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurând de undeva ...

 

ȚINE

... cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...