Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PITIC, EFLUVIU, LIMPEZEALĂ, MEZZO-TINTO, OCHI, ORFISM, PLAJĂ, PUPILĂ, TON, VĂZ ... Mai multe din DEX...

LUMINOZITATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LUMINOZITÁTE s. f. 1. însușire a unui corp, a unui loc etc. de a fi luminos. * proprietate a unui sistem optic de a transmite lumina pe care o primeşte. * strălucire a stelelor, energia radiantă emisă de acestea în unitatea de timp. 2. (fig.) seninătate, optimism. (< fr. luminosité)

Sursa : neoficial

 

LUMINOZITÁTE, luminozități, s.f. 1. Însușire a unui corp de a fi luminos (I 1); strălucire. ** (Fiz.) Caracteristică a instrumentelor optice, exprimată prin raportul dintre iluminarea imaginii unui obiect și strălucirea obiectului. ** (Astron.) Strălucire a stelelor, exprimată fie prin emisiunea totală de energie luminoasă, fie în raport cu luminozitatea soarelui. 2. Însușirea unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase (I 2). 3. Fig. Seninătate, limpezime; optimism; bucurie. - Din fr. luminosité.

Sursa : DEX '98

 

LUMINOZITÁTE s. strălucire. (\~ soarelui.)

Sursa : sinonime

 

luminozitáte s. f., g.-d. art. luminozității; pl. luminozități

Sursa : ortografic

 

LUMINOZITÁTE s.f. 1. Transparență, limpezime. ** Proprietate a unui sistem optic de a transmite cât mai mult din lumina pe care o primeşte. ** (Astr.) Strălucire a stelelor. 2. Însușire a unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase. 3. (Fig.) Seninătate, limpezime, optimism. [Cf. fr. luminosité].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LUMINOZITATE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru LUMINOZITATE.

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin Eternul feminin de Garabet Ibrăileanu 1. F[...]ndoială că femeia are o finețe intelectuală prin care ea întrece pe bărbat. Un bărbat niciodată n-are să ghiceasă cu atâta siguranță și repreziciune, într-un moment dat, ceea ce se petrece în sufletul altui om, mai ales în sufletul femeii. E greu s-ascunzi ceea ce simți și ce gândești în fața unei femei, mai ales atunci când ea e interesată în cauză. Un bărbat, din acest punct de vedere, e dezarmat. Parcă ar fi de sticlă. Pe când femeia, pentru el rămâne veșnic o enigmă -- de aici reputația femeii de mister indescifrabil. Această însușire a femeii se explică, desigur, prin rolul ei de mamă, care o silește să ghicească ce simte copilul și prin rolul ei, de-a lungul istoriei, de supusă a bărbatului, rol care o făcea să-și ascundă gândurile sale și, totodată, să ghicească gândirile stăpânului... 2. O femeie de lux, în sensul de femelă umană plină de seducție, nu poate să spună adevărul, ci numai ceea ce-i convine. Numai astfel își poate păstra caracterul de sfinx și deveni, cum se zice, irezistibilă, incomparabilă, unică ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUMINOZITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru LUMINOZITATE.

PITIC

... de valoare ; pigmeu . 3. S . f . ( Astron . ; în sintagmele ) Pitică albă = stea aflată în stadiul relativ final al evoluției sale , caracterizată printr - o densitate mare , luminozitate mică și prin scăderea treptată a temperaturii , fiind lipsită de surse de energie internă . Pitică roșie = stea aflată în stadiul absolut final al ...

 

EFLUVIU

... EFLÚVIU , efluvii , s . n . 1. Emanație gazoasă produsă de diferite corpuri , perceptibilă cu ajutorul mirosului . 2. Descărcare electrică de slabă luminozitate , neînsoțită de zgomot sau căldură , între electrozii aflați la o tensiune înaltă . 3. Defect sub forma unor linii subțiri în evantai care apar pe o ...

 

LIMPEZEALĂ

... LIMPEZEÁLĂ , limpezeli , s . f . 1. Limpezire . 2. Calitatea a ceea ce este limpede ; transparență ; luminozitate

 

MEZZO-TINTO

... n . Gen de gravură pe metal care se obține prin granularea plăcii cu un instrument special , astfel încât la imprimare să rezulte gradații treptate de luminozitate

 

OCHI

... ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele ; b ) varietate de minerale care , șlefuite într - un anumit mod , capătă o luminozitate neobișnuită ; ochi - de - ciclop = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio , permițând însă o vizibilitate bună ; ochiul - boului = a ) ( Bot . ) nume dat ...

 

ORFISM

ORFÍSM s . n . 1. Curent religios din Grecia antică , care preconiza dualismul suflet - corp și credința în metempsihoză . 2. Curent în pictură care susține primatul culorii pure ca mijloc de exaltare a luminozității și a

 

PLAJĂ

PLÁJĂ , plaje , s . f . 1. Porțiune de teren , acoperită cu nisip fin , de la baza unei faleze sau de pe panta lină dinspre mare a unui cordon litoral ; p . ext . orice loc pe malul unei ape unde se fac băi de soare . 2. Fig . Fiecare dintre cele două regiuni luminoase ale fotometrelor de comparație , ale căror luminozități trebuie aduse la

 

PUPILĂ

... PUPÍLĂ , pupile , s . f . 1. Deschizătură rotundă din mijlocul irisului , prin care se face adaptarea vederii în funcție de luminozitate , de distanță etc . ; lumina ochiului . 2. ( Fiz . , în sintagmele ) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de ...

 

TON

... II. 1. Atmosferă specifică rezultată din cuprinsul unei opere literare ; notă dominantă a stilului sau a vorbirii cuiva . 2. Grad de luminozitate a unei culori ; nuanță a unei culori . 3. ( Înv . ; în expr . ) A - și da ton = a - și ...

 

VĂZ

VĂZ s . n . Unul dintre cele cinci simțuri , cu ajutorul căruia se percep imaginile , se înregistrează direct forma , culoarea , dimensiunea , luminozitatea obiectelor , precum și distanța și mișcarea acestora ; capacitatea de a percepe imaginile ; vedere ; văzut ^