Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MĂGĂRESC, MĂGĂREȘTE, MĂGĂRIȚĂ, MĂGĂRUȘ, ÎNCĂLECA, ÎNTĂRNIȚA, ÎNTĂRNIȚAT, ASIN, CIUȘ, COLUN, EQUUS ... Mai multe din DEX...

MĂGAR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MĂGÁR, măgari, s.m. 1. Animal din familia calului, mai mic decât acesta, cu părul de obicei sur, capul mare și urechile lungi, întrebuințat ca animal de povară și de tracțiune; asin (Equus asinus). * Expr. A nu fi nici cal, nici măgar = a nu avea o situație precisă, a nu aparține unei categorii determinate. 2. Epitet dat unui om prost, încăpățânat sau obraznic. - Cf. alb. %magar%, bg. %magare%.

Sursa : DEX '98

 

MĂGÁR s. (ZOOL.; Equus asinus) asin, (reg.) măgăreț, (glumeț) urecheat, urechilă.

Sursa : sinonime

 

MĂGÁR s. v. capră, popă.

Sursa : sinonime

 

măgár s. m., pl. măgári

Sursa : ortografic

 

MĂGÁR \~i m. 1) Animal domestic din familia calului, dar mai mic decât acesta, cu urechi mari, cu coamă bogată, folosit ca animal de povară; asin. * Nici cal, nici \~ se spune despre cineva care n-are o situație precisă, clară. A fi \~ul cuiva a face cuiva servicii umilitoare. 2) fig. depr. Om prost, încăpățânat sau obraznic. /cf. alb. magar, bulg. magare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MĂGAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 89 pentru MĂGAR.

Constantin Stamati - Măgarul împodobit

... împodobit de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Un pașă la Țarigrad să fie foarte bogat Și să aibă un măgar pe care umbla călare, Împodobindu-l frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina, dându-se din drum ...

 

Alecu Donici - Măgarul

... Alecu Donici - Măgarul Măgarul de Alecu Donici La un țăran era o vită de măgar, Cu care el la toți se lăuda; Căci în părerea lui prea bine se purta. Și pentru că-mprejur era tot codri mari, Apoi ca ... se-ntorcea. Acum însă mai rău măgarul petrecea. Pentru că rangul nou, Sunând prin zurgălău, Chema când pe vecin cu vro despicătură Să deie pe măgar afar' din curătură, Când pe stăpânul său cu jărdia în mână, Să-l scoată din grădină; Apoi și pe jitar, Să-i rupă coastele cu ...

 

Alecu Donici - Calul și măgarul

... Alecu Donici - Calul şi măgarul Calul și măgarul de Alecu Donici Păstorul unor oi, pe lângă turma sa Avea un cal și un măgar. Din întâmplare el găsește o harșa, Cusută tot în fir și în mărgăritar. Harșaua, precum știu acei ce merg călare, Se cade calului spre înfrumusețare ... mpodobit Și au găsit cu cale, Stăpân fiind pe ale sale, Să puie pe măgar harșaua delicată. Dar au ieșit în faptă Că prostul de măgar, nesocotind ce poartă Și nedeprins a fi-mbrăcat, Cu scumpa lui harșa în bahnă au intrat; S-au tăvălit, s-au răcorit Și ...

 

Alecu Donici - Măgarul și privighetoarea

Alecu Donici - Măgarul şi privighetoarea Măgarul și privighetoarea de Alecu Donici Măgarul au văzut pe o privighetoare. — Prieteno, i-au zis, mă rog să mă asculți: Eu tot am auzit o vorbă de la mulți, Că tu întru cântări ești meșteriță mare, Și iată, acum vreu De iscusința ta să judec singur eu. Iar buna păsăruică, pornită spre cântare, Când liniștit, abia În sine ciripea, Când tare șuiera, Când glasu-i tremura, Apoi, prin dulcea ei strigare, Întru a dragostei cei gingașe plecare Pe amorașul său chema, Și rediul desfătat, cântarea-i răsuna; Iar lumea ascultând Tăcea și se mira. Măgarul însă de pământ S-au rezemat cu fruntea, Și au răcnit așa: "Tu versuri ai plăcute, Dar când ai asculta Cucoșul de la noi, mai bine ai cânta." Acestea auzind în suflet s-au jignit Acea privighetoare Și de atunci au contenit Pentru măgari a sa cântare. Dumnezeu să ne ferească De judecata

 

Grigore Alexandrescu - Cîinele și măgarul

... Grigore Alexandrescu Cu urechea pleoștită, cu coada-ntre picioare, Cîinele, trist și jalnic, mergea pe o cărare. După îndestul umblet, iată că-l întîlnește         Un măgar, și-l oprește:         â€žUnde te duci? îi zise, Ce rău ți s-a-ntîmplat? Știi, parcă te-a plouat,         Așa ... cîinele i-a răspuns: „Ascultă-mă să-ți spui: e rău a fi supus La oricare tiran; dar slugă la măgar

 

Alecu Donici - Vulpea și măgarul

... Alecu Donici - Vulpea şi măgarul Vulpea și măgarul de Alecu Donici — Mintiosule! de unde vii? O vulpe pe măgar văzând l-au întrebat. — Drept de la leu, de vrei să știi; Am fost să-l văd și m-am mirat Cum au slăbit ...

 

Grigore Alexandrescu - Privighetoarea și măgarul

... Plin de simțire, plin de amor.    Eu vă spui numai că despărțirea Și suvenire pline de jale, Că nedreptatea, nelegiuirea Era sujetul cîntării sale.    Un măgar mare ce-o ascultase, Și ca un aspru judecător Capul pleoștise, sau rîdicase Cîte-o ureche,-n semn de favor,    Ieși-nainte să-i dea ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Măgarul împodobit

... împodobit de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Un pașă la Țarigrad să fie foarte bogat Și să aibă un măgar pe care umbla călare, Împodobindu-l frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina, dându-se din drum ...

 

Cincinat Pavelescu - Măgarul lui balaam

... Pavelescu dedicată aceluia care, recunoscându-se în aceste versuri, se va crede de spirit, întorcând cu facilitate ironia contra mea În alte vremi, când un măgar, Bătut de un stăpân barbar, Vorbi, s-a minunat natura; Dar astăzi, când le toacă gura Atâtora, pe-atâtea game, Ce vi se ...

 

Emil Gârleanu - Voinicul!

... Emil Gârleanu - Voinicul! Voinicul! de Emil Gârleanu L-a adus ciobanul de urechi, ca pe-un biet măgar ce era. I-a pus o pocladă, pe pocladă — șaua de lemn, și i-a strâns chinga bine, căci aveau ... asta am duso eu în spate! Până acum n-am știut că-s așa de voinic!â€� Și privea cu mulțumire cum descărca ciobanul pe măgar. Iar când omul dete toate lucrurile jos, măgarul rămase cu urechile pleoștite, cu genunchii îndoiți. Iar puricele zise, mâniat, în sine: „Uitați-vă ce ...

 

Anton Pann - Ciobanul și magarul

... vin cu vicleșug Și fac acest meșteșug : Unul zise : -Să iau eu Căpăstrul în capul meu, Precum și al său samar Și să mă prefac măgar, Iar tu măgarul luînd, Mergi undeva mai curînd, Că eu lesne poci scăpa Cînd el să va deștepta. Precum a zis făcînd dar ... Iar hoțul privind la el Îi zise într-acest fel : -Stăpîne, eu drac nu sînt, Să mă păzească cel sfînt, Ci sînt chiar al tău măgar, Poți să cunoști pe samar. -Lucru ciudat, zise el, Eu nu mă pricep ce fel ! Zise hoțul către prost: -Stăpîne, eu om am fost, Și ... foc, În măgar m-am prefăcut Ș-am plecat după păscut. Umblînd pe cîmpul întins, Unul îndată m-a prins Și ca un măgar pierdut La dumneata m-a vîndut. Acum, precum văz curat, Părinții mei m-au iertat Și iar m-am schimbat în om. Cum ... fiind cumpărător, Văzu măgaru-n obor, Îl cunoscu că e el Și îi zise acest fel: -Sărace, ce-ai greșit iar De ai ajuns tot măgar

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂGAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru MĂGAR.

MĂGĂRESC

... MĂGĂRÉSC , - EÁSCĂ , măgărești , adj . 1. Care aparține măgarului , privitor la măgar , de măgar . 2. ( Pop . ; în sintagma ) Tuse măgărească = tuse convulsivă . - Măgar

 

MĂGĂREȘTE

... MĂGĂRÉȘTE adv . Ca măgarii ( 1 ) , în felul măgarilor ; fig . cu impertinență ; stupid . - Măgar

 

MĂGĂRIȚĂ

... MĂGĂRÍȚĂ , măgărițe , s . f . 1. Femela măgarului ( 1 ) ; măgăreață . 2. Calificativ dat unei femei proaste , încăpățânate sau obraznice . [ Acc . și m ? găriță ] - Măgar

 

MĂGĂRUȘ

... MĂGĂRÚȘ , măgăruși , s . m . Diminutiv al lui măgar . - Măgar

 

ÎNCĂLECA

... ÎNCĂLECÁ , încálec , vb . I . 1. Tranz . și intranz . A ( se ) sui pe cal , pe măgar etc . ; a pune sau a sta călare ; a călări , a încălăra . 2. Refl . A se ...

 

ÎNTĂRNIȚA

... ÎNTĂRNIȚÁ , întărnițez , vb . I . Tranz . A pune tarnița pe cal , pe măgar

 

ÎNTĂRNIȚAT

ÎNTĂRNIȚÁT , - Ă , întărnițați , - te , adj . ( Pop . ; despre cai , măgari și catâr ) Cu tarniță , înșeuat . - V.

 

ASIN

... ASÍN , asini , s . m . ( Rar ) Măgar

 

CIUȘ

CIUȘ interj . Strigăt cu care cineva îndeamnă măgarul la drum sau cu care îl oprește din mers . -

 

COLUN

... COLÚN , coluni , s . m . ( Înv . ) Măgar

 

EQUUS

EQUUS subst . Gen de mamifere imparicopitate , având ca reprezentanți actuali calul , măgarul , zebra etc . , caracterizate prin talie mare , dinți lungi , existența unui singur deget . [ Pr . : écvus ] - Cuv .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...