Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SCÂNTEIE, BAGATELĂ, BUCLUC, CEVA, CIRTĂ, CONTIȘOR, CREIȚAR, CRITICASTRU, DERIZORIU, DRAMOLETĂ, FLEAC ... Mai multe din DEX...

NEÎNSEMNAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEÎNSEMNÁT, -Ă, neînsemnați, -te, adj. Care este lipsit de însemnătate (ca mărime, cantitate, valoare); neimportant. - Ne- + însemnat.

Sursa : DEX '98

 

Neînsemnatimportant, însemnat

Sursa : antonime

 

NEÎNSEMNÁT adj. 1. neglijabil, neimportant. (Cantitate \~.) 2. mărunt, mic. (Cheltuieli \~.) 3. de-rizoriu, mărunt. (De o valoare \~.) 4. v. secundar. 5. neimportant, (livr.) anodin. (O treabă, o semnificație \~.) 6. mărunt, neimportant, (livr.) insignifiant, obscur, (fig.) prizărit. (O notă \~ în ziar.) 7. v. neimportant. 8. oarecare, (livr.) insignifiant. (Un ziar \~.) 9. modest, simplu, umil. (Un \~ funcționar de bancă.) 10. v. biet. 11. v. comun. 12. v. meschin.

Sursa : sinonime

 

neînsemnát adj. m., pl. neînsemnáți; f. sg. neînsemnátă, pl. neînsemnáte

Sursa : ortografic

 

NEÎNSEMNÁ//T \~tă (\~ți, \~te) (despre o cantitate, o mărime) Care este de proporții sau de dimensiuni reduse; mic. /ne- + însemnat

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru NEÎNSEMNAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentru NEÎNSEMNAT.

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona

... în iveală siluete mișcătoare de femei prin colbul ce se ridică de pretutindeni: sînt iarăși robii care urcă, grămădind aurul în clăi uriașe. Un peisaj neînsemnat mă oprește. Zările sînt umede, viorii, și aburi ușori se-nalță, dezvelind orizontul dispus în coline. Parcă un miros reavăn de pămînt te obsedează, și ...

 

Emil Gârleanu - Mărinimie

Emil Gârleanu - Mărinimie Mărinimie de Emil Gârleanu În revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe fața apei sclipesc, ici, sfărmături de oglinzi; colo, plăci de oțel; comori de galbeni între trestii. În nuferi, ca-n niște potire plutitoare, curg raze de aur. Un colb de argint dă strălucire stufărișului. Peste tot liniște neclintită, de rai. Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lungi, subțiri ca niște lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când își udă pliscul; uneori se oprește de se uită, ispititor, în fundul apei, ca și cum ar fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare, și răcoarea îl încântă. Nu simte nici o altă dorință decât să-și scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până sub aripi. Deodată se oprește; încordează gâtul și privește. Pe frunza unui nufăr, o broscuță se bucură și ea de frumusețea și răcoarea dimineții. Când l-a văzut, biata broscuță a încremenit pe piciorușele de dinapoi; cu ochii mari deschiși, cată la cumplitul dușman. În spaima ei, îl vede uriaș, cu capul atingând cerul, cu pliscul ...

 

Grigore Alexandrescu - Anul 1840

Grigore Alexandrescu - Anul 1840 Anul 1840 de Grigore Alexandrescu Să stăpânim durerea care pe om supune; Să așteptăm în pace al soartei ajutor; Căci cine știe oare, și cine îmi va spune Ce-o să aducă ziua și anul viitor? Mâine, poimâine, poate, soarele fericirii Se va arăta vesel pe orizont senin; Binele ades vine pe urmele mâhnirii, Și o zâmbire dulce după-un amar suspin. Așa zice tot omul ce-n viitor trăiește, Așa zicea odată copilăria mea; Și un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește; Și ce nădejdi dă unul, acelălalt le ia. Puține-aș vrea, iubite, din zilele-mi pierdute, Zile ce-n veșnicie și-iau repedele zbor; Puține suvenire din ele am plăcute: A fost numai-n durere varietatea lor! Dar pe tine, an tânăr, te văz cu mulțumire! Pe tine te dorește tot neamul omenesc! Și eu sunt mică parte din trista omenire, Și eu a ta sosire cu lumea o slăvesc! Când se născu copilul ce s-aștepta să vie, Ca să ridice iarăși pe omul cel căzut, Un bătrân îl luă în brațe, strigând cu bucurie: "Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzut." Astfel drepții ar ...

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița

Grigore Alexandrescu - Bistriţa Bistrița de Grigore Alexandrescu După o ședere de o zi și o noapte, plecând de la Mânăstirea Dintr-un Lemn și vizitând în treacăt un alt schit de maici, ce se cheamă Surpatele sosirăm pe la amiază la mănăstirea Bistrița. Barbu Craiovescu, banul Craiovei, și fratele său, vornicul Pârvu, începură zidirea acestei biserici în timpul domniei lui Mihnea cel Rău, la anul 1512. Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran. Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați care slujesc numai drept date cronologice la repedele curs al întâmplărilor omenești. Banul Barbu, vrăjmaș neîmpăcat al tuturor prinților ce se alegeau fără voia lui, goni asemenea și pe Vlad al VIII-lea, care se orânduise domn de Înalta Poartă, dar în sfârșit fu și el ucis de un capiciu-bassa turc ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean

... vrednici de cinste gândiri. Nu știu bine dacă cerul, precum zici, m-a înzestrat C-un talent ce mi se pare puțin, slab, neînsemnat. Dar iubesc talentu-acesta care tu îl prețuiești; Tot ce e mai sfânt, mai nobil, în duh, inimi oamenești Prin el ni se-nfățișează, și ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.

... pe un munte mă uit în jos pe pământ, Dealurile celelalte foarte mici îmi par că sânt, Ochiul abia se oprește pe-al lor vârf neînsemnat

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ...

 

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale

... Sale că vor îndrăsni a pune vreun obstacol la reușita candidaților drept credincioși. Obstacolele și dificultățile pe cari marele partid, - dela cel mai neînsemnat, Warszawsky, până la cel mai de frunte, d. C. A. Rosetti, - trebue să le înlăture, sunt de o mulțime de feluri. Vom căuta ...

 

Vasile Alecsandri - O noapte la țară

... Vasile Alecsandri Frumoasă e câmpia cu dulcea-i liniștire Pentru acel ce fuge de-a lumei amăgire, Pentru acel ce caută în rai neînsemnat! Plăcut, plăcut e ceasul de griji nentunecat, Și dulce este viața ce curge lin, departe De-al omenirei zgomot, de-a ei fumuri ...

 

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

Ion Luca Caragiale - Românii verzi Românii verzi de Ion Luca Caragiale 1901 Spiritul de asociație, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. Numărul deosebitelor societăți române, pe față sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. Românul cît trăiește trebuie să fie membru în mai multe societăți; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naștere, sunt membri în " Cornelia , societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naștere"; iar alții, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizațiuni, orice membru, la caz, doamne ferește, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica. Ca orice român, am căutat și eu să fac parte din cât mai multe societăți. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, grație stăruințelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicoș Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare și arzătoare necesitate națională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înființarea noii noastre ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEÎNSEMNAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru NEÎNSEMNAT.

SCÂNTEIE

... corp aprins , din ciocnirea unor corpuri dure etc . sau care însoțește o descărcare electrică , și care se stinge foarte repede . 2. Fig . Fapt în aparență neînsemnat care declanșează o acțiune , un sentiment etc . 3. Fig . Părticică neînsemnată din ceva ; fărâmă , pic . O scânteie de talent . [ Pr . : - te - ie . - Var . : ( înv . ) schintéie ...

 

BAGATELĂ

... BAGATÉLĂ , bagatele , s . f . 1. Lucru de mică importanță ; obiect de mică valoare , neînsemnat

 

BUCLUC

BUCLÚC , buclucuri , s . n . 1. ( Pop . și fam . ) Situație neplăcută , încurcată . În care se află cineva ; belea , încurcătură , necaz . 2. ( Reg . ; la pl . ) Obiecte ( neînsemnate , fără mare valoare ) pe care le posedă cineva , care formează bagajul lui . [ Var . : ( reg . ) boclúc s .

 

CEVA

CEVÁ pron . nehot . , adj . nehot . , adv . I. Pron . nehot . 1. Un lucru oarecare ; oarece . 2. Un lucru ( cât de ) mic , o cantitate , o parte ( cât de ) neînsemnată , ( cât de ) puțin . Să fac și eu ceva cât stau aici . 3. Lucru important , valoros , mult . II. Adj . nehot . 1. Oarecare , oarecât , câtva . 2. ( Fam . ) Foarte bun , foarte frumos . III. Adv . Întrucâtva , puțin , cât mai ( sau cât de )

 

CIRTĂ

... CÍRTĂ , cirte , s . f . ( Pop . ) Lucru foarte mic , neînsemnat

 

CONTIȘOR

CONTIȘÓR , contișoare , s . n . ( Fam . ; rar ) Socoteală mică , neînsemnată ; sumă mică de plată . - Cont + suf . -

 

CREIȚAR

CREIȚÁR , creițari , s . m . Monedă mică de argint , mai târziu de aramă , care a circulat in sudul Germaniei , în Austro - Ungaria , în Transilvania si în Bucovina până la sfârșitul sec . XIX , valorând a suta parte dintr - un fiorin ; p . gener . ban , gologan ( de valoare neînsemnată ) . [ Var . : crăițár , crițár s .

 

CRITICASTRU

... CRITICÁSTRU , criticaștri , s . m . ( Rar ) Critic neînsemnat

 

DERIZORIU

... DERIZÓRIU , - IE , derizorii , adj . ( Despre valori ) Neînsemnat

 

DRAMOLETĂ

DRAMOLÉTĂ , dramolete , s . f . Dramă scurtă și , mai ales , de valoare neînsemnată ; melodramă

 

FLEAC

... FLEAC ^2 s . n . v . flec . FLEAC ^1 , fleacuri , s . n . 1. Lucru de mică importanță , neînsemnat

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...