Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘÂȘÂI, ȘIȘĂI, ȘOȘOI, ȘUȘOTI, ȘUȘUI, ȚÂRLÂI, ALA-BALA, AUI, BĂDĂDĂI, BĂLĂBĂNI ... Mai multe din DEX...

ONOMATOPEIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ONOMATOPÉIC, -Ă, onomatopeici, -ce, adj. (Despre cuvinte, fraze, versuri etc.) Cu caracter de onomatopee, format din onomatopee; imitativ, onomatopoetic. [Pr.: -pe-ic] - Din fr. onomatopéique.

Sursa : DEX '98

 

ONOMATOPÉIC adj. imitativ. (Cuvânt \~.)

Sursa : sinonime

 

onomatopéic adj. m. (sil. -pe-ic), pl. onomatopéici; f. sg. onomatopéică, pl. onomatopéice

Sursa : ortografic

 

ONOMATOPÉI//C \~că (\~ci, \~ce) lingv. Care ține de onomatopee; propriu onomatopeei; imitativ. [Sil. -pe-ic] /onomatopéique

Sursa : NODEX

 

ONOMATOPÉIC, -Ă adj. Cu însușiri de onomatopee; imitativ. [Pron. -pe-ic. / cf. fr. onomatopéique].

Sursa : neologisme

 

ONOMATOPÉIC, -Ă adj. cu caracter de onomatopee; imitativ. (< fr. onomatopéique)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ONOMATOPEIC

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ONOMATOPEIC.

Ion Luca Caragiale - Art. 214

... divorț fiincă n-o mai iubesc pe dumneei... Avocatul: Dar dacă dumneei te iubește pe dumneata? Cocoana (pufnind): Em... p'! (Face din buze un zgomot onomatopeic.) Tânărul: Și este luxoasă... și... Avocatul: Da, amice, te cred; dar astea nu sunt motive... Cocoana: Jur eu ca mama lui! Avocatul: Em... p'! (Face ...

 

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ONOMATOPEIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentru ONOMATOPEIC.

ȘÂȘÂI

ȘÂȘÂÍ , ș ? șâi , vb . IV . Tranz . A repeta în mod prelungit și monoton sunetul " ș " pentru a liniști sau a adormi un copil mic . - Formație

 

ȘIȘĂI

ȘIȘĂÍ , pers . 3 șíșăie , vb . IV. Intranz . A foșni ușor ; a fâșâi . - Formație

 

ȘOȘOI

ȘOȘOÍ , șóșoi , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A vorbi în șoaptă ; a șopti . 2. Tranz . A spune , comunica ceva încet . - Formație

 

ȘUȘOTI

ȘUȘOTÍ , șușotesc , vb . IV . Intranz . 1. A vorbi încet , în șoaptă ; a șopti ( cuiva ) la ureche ; p . ext . a vorbi în taină . 2. ( Despre ape , frunze etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ușor și uniform ; a șopti . [ Var . : șoșotí vb . IV ] - Formație onomatopeică . Cf . fr . %

 

ȘUȘUI

ȘUȘUÍ , șúșui , vb . IV . 1. Intranz . A produce un zgomot asemănător cu foșnetul frunzelor ; a foșni . 2. Intranz . A liniști sau a adormi un copil prin repetarea prelungită și monotonă a sunetului " ș " . 3. Tranz . A spune ceva în șoaptă ; a șopti . - Formație

 

ȚÂRLÂI

ȚÂRLÂÍ , ț ? rlâi , vb . IV . Intranz . ( Despre instrumente muzicale ) A scoate sunete monotone și puțin armonioase ; ( despre instrumentiști ) a cânta în acest fel . [ Var . : țârlăí vb . IV ] - Formație

 

ALA-BALA

ÁLA - BÁLA - BÁLA subst . invar . 1. ( În expr . ) Ce mai ala - bala ? = a ) ce se mai petrece ? ; b ) ce rost are atâta discuție ( inutilă ) ? 2. ( În formule recitative din jocurile copiilor ) Ala - bala portocala . - Formație

 

AUI

AUÍ , pers . 3 auiéște , vb . IV. Intranz . A răsuna prelung , a hăuli . [ Var . : hăuí vb . IV ] - Formație

 

BĂDĂDĂI

BĂDĂDĂÍ , bădădăiesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A umbla fără rost , de colo - colo . [ Var . : bădăduí vb . IV ] - Probabil formație

 

BĂLĂBĂNI

BĂLĂBĂNÍ , bălăbănesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deplasa într - o parte și într - alta , adesea cu mișcări legănate , șovăitoare ; a ( se ) bălăngăni , a ( se ) bălăngăi , a bălălăi , a se bănănăi . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se trudi , a se lupta cu cineva sau cu ceva ; a se certa , a se ciorovăi . - Et . nec . sau formație

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...