|
|
||
|
Vezi și:PREGĂTI,
PREPARA,
APROPO,
ÎNCONJURA,
ȘIRET,
VARIANTĂ,
TRECE,
ȘICANĂ,
PIEZIȘ,
DUBLA,
EVITARE
... Mai multe din DEX...
PE OCOLITE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PE OCOLITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 129 pentru PE OCOLITE. Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman ... a nopții locuință, Coboară-n șiruri brazii spre râul zgomotos Ce spumegă, se luptă, în repedea-i silință Și cade, se sfăramă p-adânc prăpăstios. Pe poalele de munte, colnice înverzite Pe care-mbrățișează pâraie șerpuind, Albesc mulțimi de turme ici-colo risipite, Și buciume din stâne s-aud pe vânt venind. Și erghelii, cireade, păduri, livezi, corneturi Pe coaste, prin vâlcele, când jos și când mai nalt, Ca frunze, umbrulițe pe niște largi bucheturi, Și drumuri, potecuțe, - cordele-n câmp de smalt. Câmpia e adâncă, și sate semănate, Orașe ici și colo pe râuri se întind, Și muncitori și holde pe brazdele arate Abia le prinde ochiul pe peisagi umbrind. Departe, mult departe, Danubul lat albește, Și dincolo de dânsul stă Emul încruntat; Cu el pare Carpatul din când în când vorbește; De ... ar putea să spuie această panoramă? Prin vorbe cine poate s-arate-acest mister? Eshil le-ar zice iaduri, adâncuri sfărâmate, În care el privește pe Jupiter trăsnind, Giganți și Ecatonhiri, Titani care îl bate, Zvârlind în ceruri munți, și p-Adis greu rănind. Pe Leaota noroasă ce ochiul n-o pătrunde, Lungit, ca un alt munte, ar da pe ... Grigore Alexandrescu - Bistrița ... Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran. Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați ... ca să-l așeze pe tron. La anul 1524, luând domnia Radu al VII-lea, care se afla poprit la Constantinopol, făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, fratele Barbului, și după dânsul Moise I-i îi dete de soție pe sora sa, vrând să aibă mai de aproape puternica familie a Pârvuleștilor, care era groaza mai multor prinți; dar rudenia aceasta nu fu ... un ce nematerial, care se pierde dinaintea ochilor, sau un fel de sălbatic ce iese din despicătura unei stânci și se pierde într-alta, călare pe un urs îmblânzit de dânsul. Îmi închipuiam că trebuie să-l prindem cu vânătoarea; dar când îl văzui că își pleacă capul și salutează, când ... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn ... la acel loc, găsi iarăși icoana ce dispăruse din biserică. Atunci, ajutat de tovarășii săi, ciobanul făcu o bisericuță de lemn, ce se vede încă pe deal din susul mănăstirii; pe rădăcina stejarului este zidit oltarul, și multe minuni s-au făcut atunci de către icoana aceea. Mai în jos de biserica de lemn este un ... în limba părinților noștri, când înțelegem aceea ce vrem și aceea ce zicem, gândește atuncea cu mulțumire că numele tău ne va fi totdeauna scump, pe câtă vreme vom fi români și vom avea o limbă. Mănăstirea are un aer de veselie și se ține în starea cea mai bună, în ... dar deosebit, la care bărbații sau nu vor, sau nu pot a ajunge. Acolo locuiesc vreo nouăzeci de maici, și eu nu îndemn pe nimeni să le viziteze, de voiește a-și mântui sufletul. Multe din ele sînt june, multe încă copile, care nu știu nici cum ... cu dări și venituri; dar ca un tată, spre a-și împuțina cheltuielile, spre a scăpa de grijile înzestrării să sacrifice pe una din fiicele sale ca să norocească Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească ... Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-mpărțită Curge mândră, liniștită, Pe patu-i cel nisipos. Casa pe-o muche clădită Singură câmpul domnind, De umbră neocolită, O vezi în aer albind. Să zic că a ei zidire E lucru cu ... umilită, Ca tămâia cea sfințită Este la cer priimită De părintele obștesc. Tot către această parte, Un sat puțin însemnat În două rânduri se-mparte, Pe linie așezat. Poezii și proză În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se prelungește Verde și împestrițat. Coastele-i sunt învelite De vii, de semănături, De țarine felurite, De crânguri și ... Adeseori pe câmpie Departe mă rătăceam, Adesea cu bucurie În dulci gânduri mă pierdeam. Simboluri de tinerețe, Fluturi cu vesele fețe Privirea mea o trăgea: Pe iarbă în depărtare Fluturele părea floare; Dar când umbletu-mi simțea, Insectele-amăgitoare Se-nălțau, găseau scăpare Aripile-și scuturând; Și eu c-o dulce ... cugetu-mi mulțumit, Slăvind o-naltă putere, Eu ascultam în tăcere Al multor mii de ființe Concertul nemărginit. Și când luna-argintuită, Albind iarba de pe ... Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină ... ești, de unde vii și-ncotro trebuie să te îndrepți.â€� Gândirea aceasta i-o spusese gânganiei o furnică. Și spusa muncitoarei îi intrase atunci pe o ureche și-i ieșise pe alta. De-abia văzuse de câteva zile lumina soarelui, pământul, florile! În iarbă i-au părut toate un rai; dar când a întins ... ridică deodată casa, locuința stăpânului grădinii. „Sus, acolo, trebuie să fie bine... dar e prea înalt.â€� Să se ridice cu cumpătare. Întâi zbură pe vârful unei gherghine; de acolo, pe-un copăcel, pe-un călin; pe urmă, pe iedera dimprejurul balconului. În sfârșit, iat-o: a ajuns. S-a așezat pe marginea streșinii. Uf! Cum arde tabla. Soarele o dogorește, un chin! Vasăzică, și aici, iad. Și gândul o munci iar: Ce rost avea pe lume?... Toate celelalte vietăți păreau că au o chemare. Și fluturul? Cum de nu. Dar fluturul e încântarea ochilor, floare zburătoare, o picurare vie din ... cum sunt. Albina... toate, toate. Și ea? Seama ei pe lume?... În clipa aceea gâza prinse cu ochișorii o semene a ei zburând ... ... vioarei, cu pletele în neorînduială peste ochi, cu un umăr mai ridicat decît celălalt, își tremură arcușul, în timp ce un glas venit ca de pe o altă lume prinde să cînte un cîntec vechi, o romanță duioasă auzită în copilărie. Cîntă fantoma, și deodată, de pe poarta de la intrarea tăpșanului, un șir nesfîrșit de echipajuri cu cai frumoși în clinchet de alămuri, cu roțile strălucitoare, cu vizitiii în livrele bogate ... văd trăsurile iar cum se opresc la ronduri, unde alți lăutari cîntă. Parcă le văd acuma în plină bătaie de lumină, cu alte haine, ca pe vremea noastră, cu crenoline mari și învoalte, cu mijlocul subțire, cu pălării cu streșine mari pe sub cari scapătă zulufii pînă pe umeri. Toți se cunosc și figurile lor toate parcă-mi sunt cunoscute și mie, și mi-e jale de dînsele, ca de o lume de ... farfurioarele cu bunătățuri. Cavalerii își servesc favoritele, iau farfurioarele, întind un pahar cu apă, și strecoară glume dulci printre zaharicale. Singuri vizitii și lacheii de pe capre stau gravi, făcînd zîmbre, neexistînd parcă, neauzind, neștiind nimic. Și cînd au isprăvit acest ultim popas, un ultim gest de mînă, o înclinare grațioasă ... Ion Luca Caragiale - Diplomație subțire - Cronică ... precisă despre ceva, cu altă întrebare precisă despre altceva. Așa face acum și China, cum are diplomația chineză de mult obiceiul să facă. De aceea, pe semne, noi, Românii, despre șiretul care face pe prostul, vrând să scape prin tangentă, zicem că Ťface pe chinezulÅ¥. Și acum să revenim la ce spuneam mai sus despre snoave și zicători. Cine ar crede că întîmplarea așa de gravă dintre două nemăsurate ... iese țiganului în față... - Bine, mă fine, mă ocolești, ai ? - Cum să te ocolesc, nașule ? - Păi, cum mă văzuși, lăsași drumul drept și o apucași pe devale. - Cum să n'apuc pe devale, dacă mi se pare mie, că-i mai aproape p'acolo ? - Da unde te duceai, finule ? - La dumneata acasă, nașule. - Bine, măi, casa mea ... sboare așa departe ? - Ba, n-am prea văzut... DĂ¡ bine, că-mi aduseși aminte; că de când mă tot țin să te 'ntreb: purcelul ăla pe care l-am mâncat la d-ta astă primăvară, a mai crescut, că acum trebue să fie gogeamite grăsunul ? - Ești cĂ¡piu ? cum ... vrei s-o scalzi; dar noi îți spunem scurt: ori faci să înceteze scandalul, ori, dacă nu, trebue să te tratăm cu ultima asprime, ca ... ... nici bucurie. Și mult își muncise gândul cum răsărise, și-al cui era? Mic cât un fir de linte, mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe margini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de lumină ... arunca văpăi. Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai erau ale lui de scânteiau așa? Și mai era îmbrăcat în aur! Căci și trupușorul lui, pe care și-l vedea pentru întâia oară, scânteia. Nu cumva era o fărâmiță căzută de acolo, de sus, o fărâmiță de lumină închegată, rătăcită pe ... parcă floarea din vârf își deschidea paharul chiar dedesubtul bulgărului de aur, să-i culeagă razele. În mintea lui își înjghebă planul. Să se suie pe lujer în sus, să meargă, să meargă și să meargă până în vârf; și de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se ... piatră cât un munte și coborî dincolo, se trezi la rădăcina crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, băiete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe ... Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgoviște ... au tăcut. Așa orice mărire nemicnicită piere! A noastră, a Palmirei și-a Romei a trecut. Și pe țărâna-aceea, de care-odinioară Se spăimântau tiranii, de frică tremurând, Al nopții tâlhar vine și păsări cobe zboară, Pe monumente trece păstorul șuierând. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mă scol, mă mut de-aicea; duc pasurile mele, Ce pipăiesc cărarea, în fundul unui crâng. Și las aste morminte cu ... vii. Din coasta-acestor stânce, din vârful ăstui munte, De unde își apucă vultůrul al său zbor, A nopții stea revarsă lumină pe-a mea frunte Și raza-i se reflectă pe limpede izvor. Aci zefirul vesel prin frunze-ncet suspină; Aicea orizontul e dulce, luminos; Aici aceste râuri... Dar unda lor e lină, Iar sufletu-mi ... gonit. Acuma pretutindeni întorc a mea vedere, Dar ochii-mi mulțumire deloc nu întâlnesc, Căci nimenea nu simte cumplita mea durere, Și oamenii pe mine trecând mă ocolesc. Așa! așa! iubite, s-a dus scumpul meu bine; Văzând că nu-mi rămâne plăcere pe pământ, Văzând că pentru mine s-au dus zilele line, Pui mâna ... Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime ... Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie să meargă omul la vale tot pe cursul Dâmbului Sec, să ajungă, la o distanță de șaizeci de kilometri. Cum am zice, în loc de o poștă, să faci șase; în loc ... capitala județului și cu capitala, țării, trebuiesc să meargă cu căruța cale de două ceasuri și jumătate. Asta este un adevărat scandal, mai cu seamă pe vreme rea! De câte ori nu sunt și ei jinduiți de o plimbare pe un bulevard, de o plimbare la Șosea, de operă, de concert! Dacă ar fi o linie ferată care să-i lege cu capitala județului! ce ... nu se putea face nimic, în lipsă de fonduri disponibile. Planul era minunat; nu costa decât vreo trei milioane, dacă s-ar fi așezat gara pe malul drept al Dâmbului Sec, cum hotărâseră inginerii; dacă însă, precum pretindeau cetățenii, s-ar fi așezat gara pe malul stâng, atunci, adăogându-se costul podului, ar fi costat toată lucrarea vreo trei milioane și un sfert. Dar, fatalitate! Camerele s-au deschis și ... ... ... Plecă: dar abia merse pînă-n vecinătate, Și găsi felurimi de păsări adunate, Care din întîmplare Se-ntrecea la cîntare. Stătu să le asculte: toate pe rînd cîntară, Care prost, care bine, talentul și-arătară. Iar bietei coțofene îi cerură iertare Că nu-i dau ascultare: Îi ziseră: „Taci, soro ... mergea, Nimic alt n-auzea. În sfîrșit obosit, Și desnădăjduit, La cuibul său veni, Făr-a se mai opri. Puii cît îl zăriră Pe loc îl ocoliră; Apoi îl întrebară: „Ce mai veste p-afară?“ „Urîtă — le răspunse — și vrednică de jale: Am ... “ Tot omul despre sine lesne se amăgește. Nimenea nu își este aspru judecător, Dar judecata obștii e o învățătură. Mulți ce se cred pe sine un ce rar în natură Mai lesne zic că lumea nu știe ce vorbește, Decît să va să-și simță nimicnicia lor. (Ed. 1842 ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PE OCOLITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru PE OCOLITE. ... căci oricine face lucrurile acestea este o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 6 Dacă întîlnești pe drum un cuib de pasăre, într`un copac sau pe pămînt, cu pui sau ouă și mama lor șezînd peste pui sau peste ouă, să nu iei și pe mama și pe puii ei, 7 ci să dai drumul mamei și să nu iei decît puii, ca să fii fericit și să ai zile multe. 8 Cînd ... de nevastă omului acestuia, și el a început s`o urască; 17 acum o învinuiește de lucruri nelegiuite, zicînd: ,N`am găsit fecioară pe fiică-ta.` Dar iată semnele fecioriei fetei mele.`` Și să desfacă haina ei înaintea bătrînilor cetății. 18 Bătrînii cetății să ia atunci pe omul acela și să -l pedepsească; 19 și, pentrucă a scos nume rău unei fecioare din Israel, să -l osîndească la o gloabă ... nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moarte, căci e ca și cu un om care se aruncă asupra aproapelui lui și -l omoară. 27 Fata logodită, pe care a întîlnit -o omul acela pe ... ai, dobîndește priceperea. 8 Înalță -o, și ea te va înălța; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrățișa. 9 Ea îți va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească. 10 Ascultă, fiule, primește cuvintele mele, și anii vieții tale se vor înmulți ... cînd vei alerga, nu te vei poticni. 13 Ține învățătura, n`o lăsa din mînă; păstrează -o, căci ea este viața ta. 14 Nu intra pe cărarea celor răi, și nu umbla pe calea celor nelegiuiți! 15 Ferește-te de ea, nu trece pe ea; ocolește -o, și treci înainte! 16 Căci ei nu dorm, dacă n`au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă; 17 căci ei mănîncă pîne nelegiuită, și beau vin stors cu sila. 18 Dar cărarea celor neprihăniți este ca lumina strălucitoare, a ... 23 Păzește-ți inima mai mult de cît orice, căci din ea ies izvoarele vieții. 24 Izgonește neadevărul din gura ta; și depărtează viclenia de pe buzele tale! 25 Ochii tăi să privească drept, și pleoapele tale să caute drept înaintea ta. 26 Cărarea pe ... ... pogora de supt partea dreaptă a casei în spre partea de miază-zi a altarului. 2 M`a scos pe poarta de miază noapte, și m`a făcut să ocolesc pe din afară pînă la poarta de răsărit. Și iată că apa curgea din partea dreaptă. 3 Cînd a înaintat omul acela spre răsărit ... m`a luat și m`a adus înapoi pe malul rîului. 7 Cînd m`a adus înapoi, iată că pe malul rîului erau o mulțime de copaci pe amîndouă părțile. 8 El mi -a zis: ,,Apa aceasta curge spre ținutul de răsărit, se pogoară în cîmpie, și se varsă în marea ... vindeca. 9 Orice făptură vie, care se mișcă, va trăi pretutindeni pe unde va curge rîul, și vor fi o mulțime de pești; căci ori pe unde va ajunge apa aceasta, apele se vor face sănătoase, și pretutindeni pe unde va ajunge rîul acesta va fi viață. 10 Pescarii vor sta pe malurile lui, dela En-Ghedi pînă la En-Eglaim, și vor întinde mrejile; vor fi pești de felurie soiuri, ca peștii mării celei mari, și ... ... 12 Seir era locuit altă dată de Horiți; copiii lui Esau i-au izgonit, i-au nimicit dinaintea lor, și s`au așezat în țara pe care o stăpînește și pe care i -a dat -o Domnul.) 13 Acum sculați-vă și treceți pîrîul Zered.`` Am trecut pîrîul Zered. 14 Vremea cît au ținut ... Lasă-mă să trec prin țara ta; voi ținea drumul mare, fără să mă abat nici la dreapta nici la stînga. 28 Să-mi vinzi pe preț de argint hrana pe care o voi mînca, și să-mi dai cu preț de argint apa de care o voi bea; nu voi face altceva decît să trec ... poporul lui, ca să lupte împotriva noastră, la Iahaț. 33 Domnul, Dumnezeul nostru, ni l -a dat în mîni, și l-am bătut, pe el, și pe fiii lui, și pe tot poporul lui. 34 I-am luat atunci toate cetățile, și le-am nimicit cu desăvîrșire: bărbați, femei și prunci i-am nimicit cu desăvîrșire ... scape niciunul măcar. 35 Numai vitele le-am răpit pentru noi, precum și prada din cetățile pe ... poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrșire cetățile.`` 3 Domnul a auzit glasul lui Israel, și a dat pe Cananiți în mînile lui. Israeliții i-au nimicit cu desăvîrșire, pe ei și cetățile lor; și locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină). 4 Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului. Poporul și -a perdut răbdarea pe drum 5 și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: ,,Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în ... întărească cetatea lui Sihon. 28 Căci a ieșit un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, Și a mistuit pe Ar-Moab, Pe locuitorii înălțimilor Arnonului. 29 Vai de tine, Moab! Ești pierdut, poporul lui Chemoș! El a făcut pe fiii lui fugari, Și pe fetele lui le -a dat roabe Lui Sihon, împăratul Amoriților. 30 Noi am aruncat cu săgețile asupra lor: Din Hesbon pînă la Dibon ... lui, și toată țara lui; să -i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul Amoriților, care locuia la Hesbon.`` 35 Și ei l-au bătut, ... treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, cu cît erau mai sus, cu atît erau mai încăpătoare, și te suiai la ele ocolind; căci te suiai împrejurul casei ... și a locului gol, din spre răsărit, era de o sută de coți. 15 A măsurat lungimea clădirii dinaintea locului gol, pe partea dinapoi a casei, și pridvoarele ei de fiecare parte: erau o sută de coți. 16 Templul și casa dinlăuntru, tinda de afară ... celalt finic, de cealaltă parte; așa era de jur împrejurul casei. 20 Dela pămînt pînă deasupra ușii, erau heruvimi și finici, și tot așa și pe zidul Templului. 21 Ușiorii Templului era în patru muchi. Și în fața Locului prea sfînt erau ceva care se vedea 22 ca un altar de ... este masa care este înaintea Domnului! 23 Templul și Locul prea sfînt aveau două uși. 24 Fiecare ușă avea două canaturi, cari se întorceau amîndouă pe uși, două canaturi pentru o ușă și două pentru cealaltă. 25 Pe ... ... au strîns la Iefta, și făceau plimbări cu el. 4 După cîtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel. 5 Și pe cînd fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrînii Galaadului s`au dus să caute pe Iefta din țara Tob. 6 Ei au zis lui Iefta: ,,Vino de fii căpetenia noastră, și să batem pe fiii lui Amon.`` 7 Iefta a răspuns bătrînilor Galaadului: ,,Nu m`ați urît voi, și nu m`ați izgonit voi din casa tatălui ... a dat pe Sihon și pe tot poporul lui în mînile lui Israel, care i -a bătut. Israel a pus mîna pe toată țara Amoriților, cari erau așezați în țara aceasta. 22 Au pus mîna pe tot ținutul Amoriților, dela Arnon pînă la Iaboc, și dela pustie pînă la Iordan. 23 Și acum, cînd Domnul, Dumnezeul lui Israel, a izgonit ... Și a lăsat -o slobodă două luni. Ea s`a dus cu tovarășele ei, și și -a plîns fecioria pe munți. 39 După cele două luni, s`a întors la tatăl ei, și el a împlinit cu ea juruința ... ... călători pe pămînt. 14 Cei ce vorbesc în felul acesta, arată deslușit că sînt în căutarea unei patrii. 15 Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. 16 Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie ... I este rușine să Se numească Dumnezeul lor, căci le -a pregătit o cetate. 17 Prin credință a adus Avraam jertfă pe Isaac, cînd a fost pus la încercare: el, care primise făgăduințele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! 18 El căruia i se spusese: ,,În Isaac vei avea o sămînță care-ți va purta numele!`` 19 Căci se gîndea că ... lui Iacov și Esau o binecuvîntare, care avea în vedere lucrurile viitoare. 21 Prin credință Iacov, cînd a murit, a binecuvîntat pe fiecare din fiii lui Iosif, și ,,s`a închinat, rezemat pe vîrful toiagului său.`` 22 Prin credință a pomenit Iosif, cînd i s`a apropiat sfîrșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din ... ... ... Psalmii 47 Psalmii Capitol 48 1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul și lăudat de toți, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt. 2 Frumoasă înalțime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat. 3 Dumnezeu, în casele ... din Tarsis. 8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, așa am văzut în cetatea Domnului oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. - 9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău! 10 Ca și Numele Tău, Dumnezeule, și lauda Ta răsună pînă la marginile ... ... Iov Capitol 30 Iov 29 Iov Capitol 30 1 Și acum!... Am ajuns de rîsul celor mai tineri de cît mine, pe ai căror părinți nu -i socoteam vrednici să -i pun printre cînii turmei mele. 2 Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mînilor lor ... în picioare, și nu mă vezi. 21 Ești fără milă împotriva mea, lupți împotriva mea cu tăria mînii Tale. 22 Mă ridici, îmi dai drumul pe vînt, și mă nimicești cu suflarea furtunii. 23 Căci știu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toți cei vii. 24 Dar ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PE OCOLITERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PE OCOLITE. ... A instrui , a forma în vederea unei activități ; a da lecții , a medita . 3. A preveni pe cineva cu privire la un eveniment ( neplăcut ) , a anunța cuiva un lucru pe ... refl . A ( se ) pregăti în vederea unui examen , a unei activități ; a învăța temeinic . 3. Tranz . A preveni pe cineva asupra unui eveniment , a anunța pe ... Fiindcă a venit vorba ( de asta ) ; bine că mi - am adus aminte . 2. S . n . Aluzie ( adesea răutăcioasă ) la adresa cuiva ; propunere făcută cuiva pe ... 1. A face ocolul unui lucru ; al unui loc . 2. A împrejmui cu gard . 3. A merge spre o țintă pe ... te , adj . Care știe să profite de naivitatea sau de buna - credință a celor din jur pentru a - și atinge scopurile pe căi ocolite ; care dovedește un caracter viclean , perfid . ȘIRÉT^1 , șireturi , s . n . 1. Bentiță îngustă de bumbac , țesută tubular sau în fâșie , care , petrecută ... ... tipică a unui lucru , a unei lucrări , a unui text , a unei acțiuni . 2. Drum care ocolește ( pe ... ceva , a străbate un loc fără a se opri , a - și urma drumul , a fi în trecere pe undeva . 2. Intranz . A merge într - o anumită direcție , spre o anumită țintă , cu un anumit scop . 3. Intranz . A se ... Tranz . A transporta ( dincolo de . . . sau peste . . . ) . 8. Tranz . A atinge un corp , un obiect cu o mișcare ușoară de alunecare pe suprafața lui . 9. Tranz . A petrece prin . . . , peste . . . , pe după . . . 10. Intranz . A se duce într - alt loc , a merge dintr - un loc în altul ; a schimba un ... Tranz . A introduce , a înregistra , a înscrie ( într - un registru , într - o rubrică , într - o clasificare ) ; a repartiza pe cineva undeva . 14. Tranz . A susține cu succes un examen ; a declara reușit , admis ; a fi promovat într - o ... făcând o spărtură , o tăietură , o deschizătură ) ; a străpunge . 4. Tranz . ( Despre anumite stări fiziologice ) A cuprinde , a copleși pe ... ... ȘICÁNĂ , șicane , s . f . 1. Acțiune prin care cineva sâcâie , agasează pe altcineva cu cereri și cu pretenții neîndreptățite ; sâcâială fără motiv . 2. Obstacol ( de forme diferite ) montat pe circuitul unui fluid pentru a - i micșora viteza , pentru a - i imprima un drum ocolit sau pentru a - i ... ... strâmb . 2. ( Care se află ) în sau cu pantă ( foarte ) repede . 3. Fig . ( Care este , se face etc . ) ocolit , indirect ; p . ext . ( care are loc ) ( pe ) ascuns , ( pe ) furiș , tainic . 4. ( În legătură cu verbe ca " a privi " , " a se uita " etc . sau cu substantive ca " privire " , " ochi " ) ( Care ... ... o lucrare similară cu alta existentă sau care servește aceluiași scop ca și prima . 4. Tranz . ( În teatru , la operă etc . ) A înlocui pe titularul unui rol ; a juca , a interpreta un rol , alternativ cu titularul lui . 5. Tranz . ( Despre nave ) A înconjura ... ... EVITÁRE , evitări , s . f . 1. Acțiunea de a evita . 2. Poziție ( determinată de direcția prorei ) pe care o ia nava sub acțiunea vântului și a curenților . 3. Manevră efectuată de o navă pentru întoarcere sau pentru a ocoli ... |
||