Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: PILI

  Vezi și:PILI, PILIRE, PILACI, PILANGIU, PILEALĂ, PILEAT, PILITURĂ, PLUMB, RĂȘPĂLUI, RĂȘPĂLUIT ... Mai multe din DEX...

PILIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PILÍT^1 s.n. Pilire. - V. pili^1.

Sursa : DEX '98

 

PILIT^2, -Ă, piliți, -te, adj. (Despre obiecte dure, de obicei metalice) Ajustat, fasonat, finisat prin așchiere cu pila^1. - V. pili^1.

Sursa : DEX '98

 

PILÍT^3, -Ă, piliți, -te, adj. (Fam.) (Ușor) beat, amețit de băutură; cherchelit. - V. pili^2.

Sursa : DEX '98

 

PILÍT adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.

Sursa : sinonime

 

PILÍT s. v. pilire.

Sursa : sinonime

 

pilít (ajustare, faptul de a bea) s. n.

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PILIT

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru PILIT.

Petre Ispirescu - Cotoșman năzdrăvanu

Petre Ispirescu - Cotoşman năzdrăvanu Cotoșman năzdrăvanu de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii. Într-o zi, fiind cu voie bună, zise bărbatul către femeie: - Soro, de la mila lui Dumnezeu noi n-avem copii. Să mergem pe câmp și ce vom găsi, aceea să ne fie copil. - Bine zici dumneata, frate. Așa să facem, daca astfel ai găsit dumneata cu cale. Vezi că ei trăiau bine și nevasta nu ieșea din cuvântul bărbatului nici cât negru subt unghie. Făcură o azimă, luară și nițică legumă, le puseră la traistă și plecară. Aide-aide, mergând povesteau și râdeau și cu ochii în toate părțile căutau. Când, iată că dete peste un pisoi, jigărit și urduros; îl luară și îl aduseră acasă. Îl îngrijiră și îl crescură ca pe copilul lor. De ce trecea, d-aia se făcea mai frumos, până ce se făcu un cotoșman numai de drag să privești la el. Nu mai putea de bucurie oamenii, căci aveau și ei și pe ce pune ochii în casa lor, când se sculau dimineața. Mai-nainte casa li se părea pustie. Cotoșmanul era ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor. Într-o seară, părintele Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un ...

 

Alecu Russo - Cântarea României

Alecu Russo - Cântarea României Cântarea României de Alecu Russo Dacă dușmanul vostru va cere legăminte rușinoase de la voi, atuncea mai bine muriți prin sabia lui, decât să fiți privitori împilării și ticăloșiei țării voastre. Domnul părinților voștri însă se va îndura de lacrimile slugilor sale și va ridica dintre voi pe cineva, care va așeza iarăși pe urmașii voștri în volnicia și puterea de mai înainte. (Cronică moldovenească) 1 Domnul Dumnezeul părinților noștri înduratu-s-a de lacrimile tale, norod nemângâiat, înduratu-s-a de durerea plămâilor tale, țara mea?.. Nu ești îndestul de smerită, îndestul de sfâșiată? Văduvă de feciorii cei viteji, plângi fără încetare pe mormintele lor, precum plâng și jelesc femeile despletite pe sicriul mut al soților. 2 Neamurile auziră țipătul chinuirii tale; pământul se mișcă. Dumnezeu numai să nu-l fi auzit?.. Răzbunătorul prevestit nu s-a născut oare? 3 Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pe pământ? care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate? 4 Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor, limpede și senin cerul tău; ...

 

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Sub pecetea tainei de Mateiu Caragiale Sphinx (Iconol.) monstre fabuleux auquel Ies anciens donnaient ordinairement un visage de fentme... DICT. DE LA FABLE De când am apucat a ne prelungi șederile afară din București, el la Valea Rugului, eu la Sionu, el la crama unde a fost ucisă Sita Gârbu, eu la armanul unde a fost răpus Nicolache Schina, adică de vreo doi ani, nu mi se mai întâmplase până săptămâna trecută să-l întâlnesc pe Teodor, veche cunoștință moștenită, conu Rache cum i se zicea în deobște. L-am găsit la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc. îi cerui, de cum luai loc lângă dânsul, așa cum mă poftise, părerea asupra scrierilor de acest soiu, azi atât de răspândite. îl știam hârșit în meserie; îmbătrânise în slujba poliției, fiind ...

 

Ioan Slavici - Moara cu noroc

Ioan Slavici - Moara cu noroc Moara cu noroc de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII I — Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi și să dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică. Voi știți, voi faceți; de mine să nu ascultați. Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viața și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură într-însa: de aceea, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PILIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru PILIT.

PILI

PILÍ^1 , pilesc , vb . IV . Tranz . A ajusta , a fasona , a finisa prin așchiere un obiect dur ( de obicei metalic ) cu ajutorul pilei ^1 . PILÍ^2 , pilesc , vb . IV . ( Fam . ) 1. Tranz . A bea , a consuma ( în exces ) băuturi alcoolice . 2. Refl . A se îmbăta ( ușor ) , a se ameți de

 

PILIRE

... PILÍRE , piliri , s . f . Acțiunea de a pili ^1 și rezultatul ei ; pilit ^1 . - V. pili

 

PILACI

... PILÁCI , - CE , pilaci , - ce , adj . ( Fam . ) Bețiv . - Pili

 

PILANGIU

... PILANGÍU , pilangii , s . m . ( Fam . ) Om bețiv . - Pili

 

PILEALĂ

... PILEÁLĂ , pileli , s . f . ( Fam . ) Faptul de a pili

 

PILEAT

PILEÁT , pileați , s . m . Nume dat de către romani nobililor daci . [ Pr . : - le -

 

PILITURĂ

... PILITÚRĂ , pilituri , s . f . Ceea ce se desprinde dintr - o piesă în urma pilirii . - Pili

 

PLUMB

PLUMB , ( 1 ) s . n . , ( 2 ) plumbi , s . m . , ( 3 , 4 ) plumburi , s . n . 1. S . n . Element chimic metalic , moale și greu , maleabil , de culoare cenușie - albăstruie , lucios în momentul obținerii sau când este așchiat sau pilit proaspăt , rău conducător de căldură și de electricitate , folosit la fabricarea țevilor de canalizare și a tablelor pentru căptușirea unor aparate în industria chimică , la confecționarea plăcilor de acumulatoare etc . 2. S . m . Glonț , proiectil . 3. S . n . Disc mic de plumb ( 1 ) , cu care se sigilează colete , vagoane , saci etc . ; pecete de plumb . 4. S . n . ( Reg . )

 

RĂȘPĂLUI

... RĂȘPĂLUÍ , rășpăluiesc , vb . IV . Tranz . A prelucra suprafețele corpurilor metalice sau nemetalice cu rașpelul ; a pili

 

RĂȘPĂLUIT

RĂȘPĂLUÍT , - Ă , rășpăluiți , - te , adj . Pilit , răzuit , zgâriat cu rașpelul . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...