Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AMBETANT, FASTIDIOS, LITANIE, OBOSITOR, PLICTICOS, POMELNIC, SEARBĂD ... Mai multe din DEX...

PLICTISITOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PLICTISITÓR, -OÁRE, plictisitor, -oare, adj. 1. Care plictiseşte (1); neinteresant, searbăd, anost; plicticos. 2. Supărător, enervant, agasant; plicticos. - Plictisi + suf. -tor.

Sursa : DEX '98

 

Plictisitoramuzant, captivant, distractiv, nostim

Sursa : antonime

 

PLICTISITÓR adj. 1. anost, neinteresant, plicticos, (livr.) fastidios, (fig.) fad, insipid, nesărat, sălciu, searbăd. (Un spectacol \~.) 2. v. monoton. 3. v. ener-vant.

Sursa : sinonime

 

plictisitór adj. m., pl. plictisitóri; f. sg. și pl. plictisitoáre

Sursa : ortografic

 

PLICTISITÓR^1 adv. Într-un mod care provoacă plictiseală; cu plictiseală. /a (se) plictisi + suf. \~tor

Sursa : NODEX

 

PLICTISIT//ÓR^2 \~oáre (\~óri, \~oáre) Care plictiseşte; care provoacă plictiseală; anost. Film \~. /a (se) plictisi + suf. \~tor

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PLICTISITOR

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PLICTISITOR.

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

... Ion Luca Caragiale - Un dicţionar român Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea unui examen, și atunci ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLICTISITOR

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PLICTISITOR.

AMBETANT

... AMBETÁNT , - Ă , ambetanți , - te , adj . ( Rar ) Plicticos , plictisitor

 

FASTIDIOS

... FASTIDIÓS , - OÁSĂ , fastidioși , - oase , adj . ( Livr . ) Plicticos , plictisitor

 

LITANIE

LITÁNIE , litanii , s . f . 1. Rugăciune lungă ( rostită alternativ de preot și de credincioși ) . 2. Fig . Expunere , înșirare lungă , monotonă ,

 

OBOSITOR

... OBOSITÓR , - OÁRE , obositori , - oare , adj . Care obosește , care provoacă oboseală ; ostenitor , istovitor ; p . ext . plictisitor

 

PLICTICOS

... PLICTICÓS , - OÁSĂ , plicticoși , - oase , adj . Plictisitor

 

POMELNIC

POMÉLNIC , pomelnice , s . n . 1. Listă cu numele persoanelor , în viață sau decedate , pe care le pomenește preotul în timpul efectuării unor slujbe religioase sau în unele rugăciuni . 2. ( Fam . sau ir . ) Listă sau enumerare lungă de nume ; p . ext . înșiruire plictisitoare de vorbe , de fapte

 

SEARBĂD

... SEÁRBĂD , - Ă , serbezi , - de , adj . 1. ( Despre alimente ) Fără gust , nesărat , fad ; ( despre gustul alimentelor ) nedefinit , insipid ; leșios . 2. Fig . Plictisitor