Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONGREGAȚIE, MISTER, PĂGÂNISM, AUTOFLAGELA, CULT, CUNUNA, FARISEU, MĂNĂSTIRE, MĂTANIE, NUNTĂ ... Mai multe din DEX...

RELIGIOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RELIGIÓS, -OÁSĂ, religioși, -oase, adj. Care ține de religie, care se referă la religie; bisericesc. ** Evlavios, cuvios, pios. [Pr.: -gi-os] - Din fr. religieux, it. religioso, lat. religiosus.

Sursa : DEX '98

 

Religiosantireligios, laic

Sursa : antonime

 

RELIGIÓS adj. 1. v. bisericesc. 2. bisericesc, sfânt, (pop.) sânt. (Carte \~oasă.) 3. bisericesc, divin. (Seviciu \~.) 4. bisericesc, v. duhovnicesc. 5. v. cre-dincios.

Sursa : sinonime

 

religiós adj. m. (sil. -gi-os), pl. religióși; f. sg. religioásă, pl. religioáse

Sursa : ortografic

 

RELIGI//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) 1) Care ține de religie; propriu religiei. 2) Care respectă cu strictețe prescripțiile religiei; cuvios; cucernic; pios; evlavios. [Sil. -gi-os] /religieux, lat. religiosus

Sursa : NODEX

 

RELIGIÓS, -OÁSĂ adj. Referitor la religie; evlavios, pios. // s.m. și f. (Liv.) Călugăr. [Pron. -gi-os. / cf. lat. religiosus, fr. religieux].

Sursa : neologisme

 

RELIGIÓS, -OÁSĂ adj. referitor la religie; evlavios, pios. (< fr. religieux, it. religioso, lat. religiosus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RELIGIOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 89 pentru RELIGIOS.

Vasile Alecsandri - Imn religios

... Vasile Alecsandri - Imn religios Imn religios de Vasile Alecsandri cântat la serbarea junimii academice române, dată în memoria acestui domn Ștefan cel Mare la mănăstirea Putna, în 15/27 august 1871 ...

 

Grigore Alexandrescu - Candela

Grigore Alexandrescu - Candela Candela de Grigore Alexandrescu Tăcerea e adâncă și noaptea-ntunecoasă; Norii ascund vederea înaltelor tării, Ș-a stelelor de aur mulțime luminoasă Ce smălțuiau seninul cereștilor câmpii. Numai religioasa a candelei lumină Aprinsă de credință, și limpede și lină,   Lua citit într-o singură silabă. Lucește înaintea icoanei ce slăvesc. Emblemă-a bunătații, mângâitoare rază, Ea parcă priimește și parcă-nfățișează, Rugăciunile noastre stăpânului obștesc! În minutele-acelea când sufletul gândește, Când omul se coboară în conștiința lui, Ca unei inimi care cu noi compătimește Frățeștei ei lumine durerea mea supui. Câte chinuri ascunse, câte lacrimi vărsate Au avut-o de martor, și i-am încredințat! Câte dorinți smerite și neînființate Am tăinuit de lume și ei am arătat! Dumnezeu ce de față pe cruce se arată, El care-a nedreptății e pildă de-ngrozit, Îmi spune că-nainte-i se va vedea odată Cel ce nedreptățește cu cel nedreptățit. Atunci creștinu-acela, cu fruntea în țărână, Dar cu otrava-n buze, și cu fierul în mână, Umilit ca să-nșale și blând ucigător, Tronul dumnezeirii cum va putea să-l vază, Când la un semn puternic se ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... creștin. O legendă creștină – S. Fl. Marian / Esențializarea creștinismului – L. Blaga / Hristos și sufletul omenesc – D. Stăniloae. B Creștinism cosmic. Cântec ritualic religios – M. Eliade III. Reflectarea unui fapt etnografic. A. Obicei/ rit specific mediului rural. Ritualul morții postume – I. Mușlea, C. Brăiloiu, A ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Luxul de Constantin Stamati-Ciurea Dedicat Eminenței Sale Înalt Preasfințitului arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației etc. etc., dr. Silvestru Morariu-Andrievici Nu anii îmbătrânesc pe om, ci viața, pentru că starea normală a omului este indiferentismul... Ce exprimă cuvântul lux ? Expunerea sau deslușirea deșertăciunilor omenești, în care par­tizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exis­tă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei. Răsfoind paginile istoriei, găsim că unde luxul se mărește, năravurile se desfrânează și națiunea slăbind cade și se stinge. La egipteni, la perși, ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Addenda - Justificarea unor expulzări de Ion Luca Caragiale Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranțe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor sale la opera de civilizație a continentului, voește a îmbrățișa în totul principiele de drept public ale lumii moderne. Asfel, tratatul dela Berlin, a reclamat dela Statul nostru a ridica din Constituția sa impedimentul din cauză de deosebire de cult la câștigarea cetățeniei române. Statul nostru a recunoscut cât era de îndreptățită exigența aceasta unanimă a puterilor; el a voit sincer a renunța în viața lui publică la un principiu de care odată avusese nevoe, dar care anume, în noua fază în care intra, ca Stat de sine stătător, nu-i mai era de nicio trebuință. A modificat deci articolul respectiv din constituție în sensul strict al exigenței Europei, deschizând poarta cetățeniei române, fără nicio considerație religioasă, tutulor acelora cari ar putea să o merite și s' ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu Către Ioan Bianu de Alexei Mateevici 10/IV 1913, Kiev Stimate domnule, La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studențesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chișinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licență (pe rusește, „candidăție“). Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinților mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi și de știința lor oficială chiar până la tăgăduirea existenței sale etnice și până la confundarea lui ba cu tătarii ba cu țiganii. M-a atras totdeauna [cu] o putere deosebită folclorul românilor noștri, datinile, poveștile strămoșești, frumoasele legende și cântece poporane... Am și scris câte ceva prin ediții rusești și românești din Basarabia (ziarul „Basarabia“ din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost că n-am avut cărți trebuincioase spre călăuză. Am fost cu totul izolat de literatura folcloristică din Regat, de bogatele culegeri ale părintelui Marian, de cercetările adânci ale dlor Șăineanu, A. și O. Densusianu și alții, dintre care și acum multe le cunosc mai mult pe nume. Îmi aduc ...

 

Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa

Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa Către Simeon Murafa de Alexei Mateevici Dragă frate, Ce tăceți și nu-mi scrieți nimic? Sunt dornic să știu tot ce se atinge de voi și de lucrul nostru. Am citit că schimbați numele revistei. Scrieți-mi despre toate; nu pot și nu vreau să fiu în neștiință. Iertați că scriu pe scurt, fiind întors la Kiev, sunt foarte ocupat. Degrabă voi fi liber, atunci vă scriu pe lung. Fii așa de bun, frate Simioane, scrie-mi adresa lui Ciobanu, vreau să-i scriu lui din pricina unei vajnice trebi. Vă sărutăm pe toți împreună cu Berechet. Al vostru frate, Alexe Mateevici [5/IV 1913, Kiev] Paul Vataman, Figuri sorocene, p. 42 Dragă frate, Mulțumesc pentru răspunsul repede, ce l-am primit ieri. Suntem foarte bucuroși — eu și Berechet — gândindu-ne la starea lucrurilor noastre naționale din Basarabia, ce arată semne de viitor bun și rodnic. De-ar da numai Dumnezeu ca semnele acestea să crească din scânteiuțe și steluțe mititele într-o flacără mare, mare, ca această flacără să ajungă „Sfântul Soare“ al basarabenilor noștri, adevăratul soare al luminii și al dreptății. Fie ca într-acest Paște, Hristos cu ...

 

Alphonse de Lamartine - Singurătatea

Alphonse de Lamartine - Singurătatea Adeseori pe munte, când soarele apune, Eu, obosit de gânduri, la umbră rezemat, În jos peste cămpie vederea-mi se repune, Privind cum se destinde cu-ncetul și treptat. Aici spumegă râul în undele-i muginde Și șerpuind se pierde în depărtat ascuns; Lacul colo-și revarsă apele lui dorminde, Pe care steaua serii ivită le-a pătruns. Seara-și aruncă încă o rază rubinoasă P-al munților nalt vârf de brazi încoronat; Ș-a umbrelor stăpână în caru-i rourat Pășaște, și albește o pânză fumegoasă. Religiosul sunet, curmând astă tăcere, În aer se revarsă din turnul goticesc; Pe călător oprește; și luciul câmpenesc Ne-nsuflă-n locul zilei o sfântă mângâiere. Dar sufletu-mi, l-această vedere felurită, Rece, nimic nu simte plăcere pe pământ; El înainte-mi este o umbră rătăcită: Soarele nu-ncălzește pe cei ce nu mai sânt. Stânce, colnice, dealuri, d-a rând le iau pe toate, Din margine la alta, d-apus la răsărit, Nimic nu las din lume, și văz că nu se poate Ferice eu în vruna mai mult a fi ursit. Ce pot afla în aste livezi, ...

 

Constantin Negruzzi - Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza

... și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! Patriotism, blândeță, amor religios, Tot ce în lumea asta e mare și frumos, Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise ...

 

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă

... cu fruntea-ncărunțită De patru secoli cîntă un glas armonios Și-a lui vibrare dulce de-aramă curățită Prin flăcări întreite, e imn religios. E-a clopotului Buga suspin și lamentare, Ce-a munților ecouri de freamăt le-au împlut, Ah ! cîntă la mormîntul ce ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RELIGIOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 240 pentru RELIGIOS.

CONGREGAȚIE

CONGREGÁȚIE , congregații , s . f . ( În biserica catolică ) 1. Ordin monahal . 2. Organizație religioasă catolică , alcătuită din clerici și din laici în scopul intensificării propagandei religioase . 3. Departament în organizația centrală a Vaticanului , condus de un cardinal . 4. Ședință de studiu a sinoadelor generale ; p . ext . adunare

 

MISTER

... La pl . ) Ritualuri religioase în Grecia și Roma antică la care participau doar cei inițiați . 4. ( La pl . ) Lucrare dramatică specifică evului mediu , cu caracter religios sau laic , reprezentată cu prilejul unor sărbători ( religioase ) . [ Var . : ( înv . ) mist�riu s . n . ] MÍSTER^2 s . m . ( Mai ales în Anglia ) Termen de adresare ...

 

PĂGÂNISM

PĂGÂNÍSM s . n . 1. Credință religioasă a păgânilor ; p . ext . credință religioasă a antichității greco - romane ; epocă anterioară apariției creștinismului ; păgânătate , păgânie . 2. P . anal . Atitudine filozofică , religioasă , artistică asemănătoare cu cea care se atribuie antichității greco - romane . - Păgân + suf . -

 

AUTOFLAGELA

... I . Refl . ( Despre adepții unor secte religioase ; adesea fig . ) A se biciui singur , a se supune unor torturi fizice din fanatism religios

 

CULT

... etc . ) Creat de un autor instruit . CULT ^1 , culte , s . n . 1. Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase ; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale ; totalitatea ritualurilor unei religii . 2. Sentiment exagerat de admirație , de respect , de venerație , de adorație față de cineva sau ...

 

CUNUNA

... CUNUNÁ , cunún , vb . I . 1. Refl . recipr . A se căsători ( religios ) . 2. Tranz . A declara pe miri căsătoriți din punct de vedere religios

 

FARISEU

... Membru al unei grupări politico - religioase la vechii evrei , care reprezenta interesele populației orășenești înstărite și care se caracteriza prin formalism exagerat în respectarea ritualului religios

 

MĂNĂSTIRE

MĂNĂSTÍRE , mănăstiri , s . f . Instituție religioasă cuprinzând o biserică și mai multe chilii unde trăiesc , potrivit unor reguli de viață austere , călugări sau călugărițe ; p . restr . biserică a unei astfel de instituții religioase ; locaș unde serviciul divin este oficiat de

 

MĂTANIE

... mireni socotesc rugăciunile rostite . 3. ( Înv . ) Mănăstire în care a fost călugărită o persoană și de care aceasta depinde din punct de vedere religios

 

NUNTĂ

NÚNTĂ , nunți , s . f . 1. Căsătorie ( religioasă ) ; ceremonial și petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii ( religioase ) . 2. Persoanele care iau parte la o nuntă ( 1 ) ; alai , cortegiu de nuntă . 3. ( Reg . ) Datină de sărbătorile Crăciunului , care constă într - un fel de reprezentație imitând nunta ( 1 ) . - Sg . refăcut după pl . nunți ( < lat .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...