Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SĂLĂȘEL, CUIB, CUIBAR, HAMADRIADĂ, JUDE, SĂLĂȘLUI, SĂLĂȘLUINȚĂ, VOIEVOD ... Mai multe din DEX...

SĂLAȘ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SĂLÁȘ, sălașe, s.n. (Pop.) 1. Adăpost unde cineva capătă temporar găzduire. 2. Construcție rudimentară făcută în câmp și folosită ca adăpost temporar pentru oameni și animale. 3. Locuință, casă. ** Staul, grajd. ** Culcuș. 4. Așezare omenească. ** Locuitorii acestei așezări. 5. Mică așezare de țigani (nomazi); grup de familii de țigani (nomazi) sub conducerea unui vătaf. [Pl. și: sălașuri] - Din magh. szállás.

Sursa : DEX '98

 

SĂLÁȘ s. 1. v. găzduire. 2. v. locuință. 3. v. șatră. 4. v. adăpost. 5. v. vizuină.

Sursa : sinonime

 

SĂLÁȘ s. v. acaret, așternut, campament, cătun, cort, coșciug, culcuș, dependință, grajd, lagăr, pat, placentă, reședință, sat, sediu, sicriu, staul, stână, tabără, târlă.

Sursa : sinonime

 

săláș s. n., pl. săláșe/săláșuri

Sursa : ortografic

 

SĂLÁȘ \~e n. 1) Construcție rudimentară improvizată în câmp, servind ca adăpost; colibă. 2) Adăpost temporar; gazdă vremelnică. 3) rar Încăpere sau grup de încăperi, în care locuieşte sau poate locui o persoană; locuință; 4) înv. Așezare omenească de proporții mici; cătun. 5) Adăpost pentru animale. 6) Așezare mică de țigani nomazi. 7) înv. Grup de familii de țigani (sub conducerea unui bulibașă). [Pl. și sălașuri] /< ung. szallas

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SĂLAȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru SĂLAȘ.

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea...

... curtean înfumurat, Nici oștean împlătoșat, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca ... fecior Ca să viu amăgitor, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Ea-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i se împle Ochii dulci de mângâiere. Ea ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea

... curtean înfumurat, Nici oștean împlătoșat, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca ... fecior Ca să viu amăgitor, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Ea-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i se împle Ochii dulci de mângâiere. Ea ...

 

George Coșbuc - Blăstăm de mamă

... cum sta și cugeta Gândurile-l asudă, El prin lacrămi se ruga: Șălaș, mândru sălășel, Fă-te-un șoim de călușel, Și tu, pânză din sălaș, Fă-te un căpenegaș, Și tu, cruce, schimbă-te, Spadă de fier fă-mi-te, Iar tu, Doamne, mă învie, Dă-mi putere astăzi mie ... Ci de-a dreptul la mormânt Aci a descălecat Și din gură-a cuvântat: Cal crescut sub glii ierboase, Sălaș strângător de oase! Dusu-m-ai și m-ai adus Și pe cale și pe sus Și-ai făcut un mare bine Pentru mama, pentru ... mea de la picioare: Ne-a sosit vremea, sosit, Să-ntrăm de unde-am ieșit! Tu, cal bun năzdrăvănaș, Schimbă-ți trupul în sălaș, Și tu, spadă lucitoare, Fă-te cruce la picioare, Și tu, căpeneag iubit, Fă-te pânză de-nvălit, Iar tu, Doamne, Doamne sfânt, Dă-mi ...

 

Alexei Mateevici - Mama (Mateevici)

... Eu cu plânsoare ți-am rugat. Sub inima tremurătoare Păzit-am micul copilaș, Și dragostea mea arzătoare Ți-a fost de strajă și sălaș. Șoptit-am rugăciuni smerite Și cu plânsoare m-am rugat, Să-ți fie zilele scutite De nenoroc și de păcat. Și-ai fost cu firea ...

 

Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles

... limpezește-mă și mă tocmește, Derege,-nțălepțează și mă lumină, Fă-mă cort al tău, duhului tău sunt numai, Să nu mai fiu de-acmu sălaș păcatului. Ca de-a ta casă cu-ntratul de soțâie, Ca de foc să fugă tot răul și greul, Rugători ț-aduc pre ...

 

Emil Gârleanu - Musafirul

Emil Gârleanu - Musafirul Musafirul de Emil Gârleanu În lungul câmpiei arse, pustii, se înalță doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc, sub umbra deasă a crengilor despletite, un izvor din care și ele își sug viața. Izvorul curge subțire, întinzând în față, ca pe o năframă, o baltă mică, pe care, uneori, o împunge, ca un ac de aur, câte o rază de soare. În frunzișul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de păsări, de stau ziulica întreagă să se adăpostească de căldura cotropitoare. Privighetori, scatii, măcălendri, sticleți, floreni, câte și mai câte alte neamuri de zburătoare, toate își găsesc aici sălașul. E un ciripit, un piruit, spre seară, de te crezi în rai. Nimeni altcineva nu calcă sub acest umbrar singuratic. Și păsările trăiesc ca-n împărăția lor... Azi e o zi înăbușitoare. E în iulie. Aerul undulează, pare că-i răsufletul pământului ostenit de alergătura lui prin haos. Păsările se cobor pe fiecare clipă să ia în gură câte o picătură de apă din izvorul rece care se prelinge, argintiu, în ciuda arșiței. Din pricina dogoarei, mlaștinile sunt uscate peste tot. Și bietul viețuitor se topea; amețit de căldură, o luă într-un noroc ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea

... apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p-acasă, Și ieșise la primblare; Iar bunul miros ce are D-ici, de colo o-ndreptă ...

 

Jean de La Fontaine - Corbul și vulpea

... apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p-acasă, Și ieșise la primblare; Iar bunul miros ce are D-ici, de colo o-ndreptă ...

 

Vasile Pogor - Poezie

... lucrurilor fire dreptul are scutitoriu     Și așăzămîntul vecinic îi iaste răsplătitoriu ;     A nedreptului palaturi, pustiirei trist lăcaș,     Ajung în curînd să fie cucuvearcilor sălaș.     Și pristolul întru care lacomul său proslăvea     Cu averea ce din lacrămi adunată o avea     Acel poliit cu aur, acel lucit cu pocost     Mîrșavilor tîrîtoare ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Dumineca Florilor 2 Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor de Antim Ivireanul MĂ©rgeț în satul carele iaste înaintea voastră și numaidecât veți găsi o asină legată și mânzul cu ia. Dezlegându-o, o aduceți și, de va zice cineva ceva, veți zice că acĂ©stia Domnului trebuesc și numaidecât va trimite pre iale. Cum va putea fi adevărat Domnul tuturor făpturilor a-i fi lipsă de niște dobitoace ca acĂ©stia? Că de i-au fost lipsă de cară și de căruțe, ca să meargă undevaș, are el cu mult mai slăvite și mai lăudate cară decât acĂ©stia; că zice David, Psalm 17: S-au suit pe heruvimi și au zburat; zburat-au pe arepile vântului. De sunt, drept acĂ©ia carăle lui Dumnezeu acĂ©stia, cum i-au fost lipsă a să purta de niște dobitoace netrĂ©bnice, ca acĂ©stia? Lipsă i-au fost nu numai pentru sine, ci mai vârtos pentru mine, că mă îngroziia pre mine mai de demult mărirea acĂ©ia de care iaste scris: Înfricoșat iaste cela ce ia sufletele boiarilor, înfricoșat iaste mai mult decât împărații pământului. Și iarăș zice ...

 

George Coșbuc - Rodovica

... Și mă-sa a prins-o, firește. Vai, lasă-mă, mamă; de ce nu mă lași? Mai bine cu giolgiul p-obraz în sălaș, Mai bine sub moară de hrană la pești, Vai, lasă-mă, mamă, de ce mă oprești? De vrei, cu securea mă taie! Că n-am ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SĂLAȘ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SĂLAȘ.

SĂLĂȘEL

... SĂLĂȘÉL , sălășele , s . n . ( Rar ) Diminutiv al lui sălaș . - Sălaș

 

CUIB

... pentru a se adăposti , pentru a depune ouăle , a cloci și a scoate pui . 2. Fig . Locuință , sălaș ; reședință . 3. Fig . ( Peior . ; urmat de determinări ) Loc ( ascuns ) unde se ticluiește și de unde se propagă o acțiune potrivnică , dușmănoasă intereselor unei colectivități . 4 ...

 

CUIBAR

... CUIBÁR , cuibare , s . n . 1. Loc pregătit în paie , în fân sau pe pământ unde păsările de curte își depun ouăle . 2. Fig . Sălaș

 

HAMADRIADĂ

HAMADRIÁDĂ , hamadriade , s . f . ( În mitologia greacă ) Fiecare dintre nimfele pădurii , care se nășteau și mureau odată cu arborii în care își aveau sălașul . [ Pr . : - dri -

 

JUDE

JÚDE , juzi , s . m . 1. ( În vechea organizare a țărilor românești ) Demnitar cu atribuții judecătorești și administrative ; stăpân de rumâni . 2. ( În vechea organizare a Țării Românești ) Țăran devenit liber după răscumpararea din rumânie . 3. Cârmuitor și judecător al mai multor sălașe de țigani . 4. ( Înv . ) Judecător ( 1 ) . 5. ( Reg . ; ieșit din uz ) Primar . [ Var . : ( 2 ) júdec , pl . judeci , s .

 

SĂLĂȘLUI

SĂLĂȘLUÍ , sălășluiesc , vb . IV . ( Pop . ) 1. Intranz . A - și avea sălașul , locuința într - un anumit loc . 2. Tranz . A da cuiva adăpost ; a găzdui . 3. Refl . A se așeza , a se stabili într - un

 

SĂLĂȘLUINȚĂ

... SĂLĂȘLUÍNȚĂ , sălășluințe , s . f . ( Reg . ) Locuință , sălaș

 

VOIEVOD

... marele unei cetăți , al unui ținut ; guvernator ; p . ext . boier de rang mare . 4. Căpetenie a unei cete sau a unui sălaș