Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SAȘEU, SAȘIU, SAȚ, SAȚIETATE, SAȚIU, SĂU, ȚINE, NATURĂ, PRELUA, PUPILĂ, SAIA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SA: ȘA, .

 

SA - cuvântul nu a fost găsit.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1035 pentru SA.

Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah

... Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah Cîntecul lui SaĂ¯djah de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 27 iunie 1904 După Multatuli Eu nu știu unde am să mor ...

 

Gheorghe Asachi - Alvir cătră a sa miniatură

... Gheorghe Asachi - Alvir cătră a sa miniatură Alvir cătră a sa miniatură de Gheorghe Asachi O, tu, pictură netedă A mânei lui Apele, Ce figurezi avidoma Icoana feței mele! O, mângâiere singură De amorata ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah

... Ştefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah Cîntecul lui SaĂ¯djah de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 27 iunie 1904 După Multatuli Eu nu știu unde am să mor ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Stefan cel tânăr și doamnă-sa

... Dimitrie Bolintineanu - Stefan cel tânăr şi doamnă-sa Stefan cel tânăr și doamnă-sa de Dimitrie Bolintineanu Ștefan stă la masă, zi de sărbătoare. Doamna lângă dânsul șade gânditoare. Genele-i noroase caută pe jos, Iar pe mână-i ... lor lumină. — ,,Doamne, multe rele faci p-acest pământ, Multe prăzi și-ucideri fără de cuvânt..." Zice. Domnu-aruncă cupa p-a sa față. Sângele pe frunte-i râură și-ngheață. Doamna-și șterge roua și cătând la cer — ,,Astăzi orice crime printr-o crimă pier! Doamne ...

 

Ioan Slavici - Florița din codru

... toata ziua sa se scoale dis-de-dimineata, sa mature casa, crasma, curtea, sa fiarba mancare... si iarași sa mature, sa spele, sa taie lemne, sa faca foc și mancare - pana ce s-o face noapte; iar daca s-a facut noapte, sa se suie in podul casei, sa-și coboare un sac de grau necernut și s-aleaga gunoiul din el, ca numai semintele curate sa ramana; numai dupa ce va sfarși toate aceste lucruri ii era iertat sa se culce și sa doarma pe trei scanduri de gorun. Imparatul veni, gusta o picatura de vin, grai o vorba cu crașmarita cea frumoasa si-și merse mai departe ... frati, n-are surori, ci sta așa singura ca si frunza acatata d-un paianjen... Bag sama, aș a e data, ca unul sa stranga și altul sa franga. Crasmarita, in supararea ei cea mare, porunci ca Florita de aci inainte sa nu mai iasa la fata soarelui, ci tot in pivnita cea mare din fundul gradinii sa munceasca. Lasa apoi sa ...

 

Ioan Slavici - Ileana cea șireată

... în față și ți-aș, grăi o vorbă: să mergi însă la sora mea cea mai tânără și numai după aceea vino la mine. - Am sa trimit pe frate-meu cel mai tanar grai feciorul de imparat. Sa-mi dai o sarutare ca sa pot merge mai iute. Si nici nu zise, pana ce si fura un sarut. - Sa nu ai parte de altul! grai si aceasta fata. Mergi in calea pe care-ai venit: flori sa-ti creasca in cale si flori sa-ti ramana pe urma. Feciorul cel de imparat merse la fratii sai le spuse cum si ce si, acum de-a treia oara ... de imparat vazu fata Ilenei si auzi vorba ei, el stete locului, privi la ea si grai cu glas voinicesc: - Am pomit catre soare, ca sa-i fur o raza, sa-i incredintez sora si s-o duc acasa sa mi-o fac mireasa. Acum, surioara, ma opresc in cale sa privesc la tine, in raza fetei tale, si sa-ti zic o vcirba si sa ...

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

... Milan, Clarisa Visconti, fată unui cadet a aceștii slăvite casă, cari perisă în cel din urmă război, întrece cu covârșâri pe celelalte: naștire sa, frumsăța sa ce nemărginită și mare sa faptă bună au sâlit pe craiul a o tratarisâ cu multă deosăbire. Amiralul de Bonivet, favoritul lui Franțisc I, s-au atins cu ... o mari vioșâmi și multă îndrăzneală, înțălepciunea ci să vidĂ© în toati faptile Clarisăi și un aer di megalie ci era răvărsat întru toată persoana sa, și cari rădica cu covârșâre frumusăța sa cea mari, au întipărit într-acest favorit atâta răspect cătră dânsa, încât nu au avut atâta puteri a-i vorovi de amoriul său ... hotărât a-i mărturisâ aceea ci el sâmță pentru dânsa, dară el să întorce, fără să îndrăznească a-i spune taina sa, și mai înamorat decât cum era când să duce. Canalul Milanulu, cari ești lucru franțuzilor, săvârșându-să întru ace vremi, damile să primbla adesăori cu ... ci s-au aflat din întâmplari lângă dânsa au sâmțât atâta plăceri a o priivi, încât au uitat a faci maneovra ...

 

Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi

... 1]. La 1818, când era de-abia de șapte ani, pierdu pe tată-său. Patru ani în urmă, la 1821, trebui să lase cu familia sa locurile unde văzuse ziua și să fugă în Basarabia, pentru că atunce izbucnise Eteria în patria sa. Moldovenii, deprinși la jug prin o tiranie de mai mult de un veac și amestecând în aceeași ură pe prigonitorii lor și pe eteriști, nu ... patria noastră, tânărul Hrisoverghi începu a lua cele întâi principii de limba grecească veche, de la un dascăl din Chișinău, anume Constantin. Învățătura sa fu superficială; dar aceasta nu fu din vina sa, ci din lipsa așăzământurilor de instrucție, ce se simțea atunce în Moldavia. Domnii fanarioți, deși într-un duh străin naționalității românești, tot făcură mult pentru ... sale îl chemau numaidecât; căci, afară de supărările judecăților, într-această vreme pierduse doi frați și el rămase acum singurul sprijin a maică-sa și a unui frate încă mic în vrâstă. Așadar, la sfârșitul anului 1832, el reintră în viața privată, urmat de părerile de rău ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Proces-verbal

... nouă sute orele 1 p. m. Noi comisarul secției 55 după reclamația părților și anume domnișoara Matilda Popescu de profesiune particulară menajeră împreună cu mama sa d-na Ghioala Popescu idem, domnișoara Lucreția Ionescu de profesiune rentieră împreună cu mătușa sa d-na Anica Ionescu de profesiune văduvă pensionară viagera și d. Stavrache Stavrescu de profesiune propietar, după ce l-am eliberat adi dimineață de la ... Având în vedere că după cum redultă din declarațiile părților, aseară ar fi venit domnișoara Matilda Popescu în birjă singură fără mobilă numai cu mama sa d-na Ghioala Popescu ca să vadă când începe să se mute domnișoara Lucreția Ionescu și cu mătușa sa d-na Anica Ionescu, iar acestea au început să râdă spunând că parol, dumneavoastră ați luat casa! iar la întrebarea domnișoarii Matildii Popescu că de ... râde nouile chiriașe au răspuns că dânsele au dat arvuna în regulă, și atunci au început să caute pe propietar căci era ascuns în casa sa de alături. Considerând că la pretențiunile chiriașelor sus-numitul propietar a amenințat cu dare afară din casă pe d-șoara Lucreția Ionescu și ... ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră ... a condus vrodată d-o mână instructoare Nu poate să dea omul ce-nsuflă Dumnezeu. Nici râu-nvață-a curge pe clina sa la vale, Nici acvila să-noate în aer p-a sa cale, Nici cum s-adune-albina din flori nectarul său. Arama răsunândă din locuința-i sfântă, Cu mistica sa limbă azi plânge, mâine cântă, Când nașterea, când moartea, când nunta celebrând Și eu fui ca arama prin flăcări lămurită, Bătură-ntr-al meu suflet ... aflatu-o-am tot vidă, Ș-am azvârlit-o-ncolo ca pe o scoarță-aridă, Ce buzele umane o tot resug în van. În stearpa sa ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

... este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră ... a condus vrodată d-o mână instructoare Nu poate să dea omul ce-nsuflă Dumnezeu. Nici râu-nvață-a curge pe clina sa la vale, Nici acvila să-noate în aer p-a sa cale, Nici cum s-adune-albina din flori nectarul său. Arama răsunândă din locuința-i sfântă, Cu mistica sa limbă azi plânge, mâine cântă, Când nașterea, când moartea, când nunta celebrând Și eu fui ca arama prin flăcări lămurită, Bătură-ntr-al meu suflet ... aflatu-o-am tot vidă, Ș-am azvârlit-o-ncolo ca pe o scoarță-aridă, Ce buzele umane o tot resug în van. În stearpa sa ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 137 pentru SA.

SAȘEU

SAȘÉU , sașeuri , s . n . Pungă mică de pânză în care se păstrează batiste , ciorapi etc . sau în care se pun , în dulap , flori plăcut mirositoare pentru a parfuma

 

SAȘIU

SAȘÍU , - ÍE , sașii , adj . ( Despre oameni ) Care se uită cruciș ; zbanghiu , bazaochi ; ( despre ochi , privire ) cruciș , încrucișat . [ Var . : șașíu , - ie

 

SAȚ

SAȚ s . n . ( Pop . ) Senzația celui sătul ; saturare ,

 

SAȚIETATE

SAȚIETÁTE s . f . ( Rar ) Saț , saturație . [ Pr . : - ți -

 

SAȚIU

SÁȚIU s . n . v .

 

SĂU

... SĂU , SA , săi , sale , pron . pos . , adj . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " când este pronume , când stă , ca adjectiv , pe lângă un ... al său . 2. Adj . pos . Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr - o relație de proprietate . Cartea sa . 3. Pron . pos . ( La m . pl . ) Familia , rudele , prietenii etc . persoanei despre care se vorbește ; ( la m . sg . ) soțul persoanei despre care se vorbește . Au ... vorbește . Dintr - ale sale nu - l poate scoate nimeni . 6. Adj . pos . Care este spus , făcut , suportat etc . de cel despre care se vorbește . Durerea sa

 

ȚINE

... A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ( pe cineva ) în serviciul său . 4. A avea sub conducerea , direcția sau administrația sa ; a fi însărcinat cu o funcție ( și a o exercita ) . 5. A poseda animale și a le ... i da pace . 3. Intranz . A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să ...

 

NATURĂ

... ca o forță activă , creatoare , condusă după anumite legi . 3. Ansamblu de însușiri pe care o ființă le are din naștere , care rezulta din conformația sa și care o caracterizează , constituind esența sa

 

PRELUA

... PRELUÁ , preiáu , vb . I . Tranz . A lua în primire ; a lua asupra sa , pe seama sa

 

PUPILĂ

... vederii în funcție de luminozitate , de distanță etc . ; lumina ochiului . 2. ( Fiz . , în sintagmele ) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într - un instrument optic . Pupilă de ieșire = deschidere reală sau o imagine a sa

 

SAIA

... saiele , s . f . ( Înv . și pop . ) Țesătură ( subțire ) de lână . SAIÁ^2 , saiele , s . f . ( Reg . ) Adăpost ( improvizat ) pentru vite , în special pentru oi . [ Pr . : sa - ia ] SAIÁ^1 , saiele , s . f . Ață pentru însăilat ; p . ext . cusătură provizorie , cu împunsături rare ; șular . [ Pr . : sa

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...