Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INDEMNIZAȚIE, SALARIAT, SALARIZA, ACONT, ACORD, AVANS, CHENZINĂ, FUNCȚIE, GRADAȚIE, GRATIFICAȚIE ... Mai multe din DEX...

SALARIU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SALÁRIU, salarii, s.n. Sumă de bani pe care o primeşte o persoană pentru munca depusă într-o perioadă de timp (săptămână, lună); leafă^2. [Var.: (pop) salár s.n.] - Din fr. salaire, lat. salarium.

Sursa : DEX '98

 

SALÁRIU s. 1. leafă, remunerație, retribuție, (pop. și fam.) simbrie, (înv.) nafaca, năiem, (înv., în Mold.) hac. (Are salariu mare.) 2. câștig, retribuție. (Salariu mediu pe economie...)

Sursa : sinonime

 

saláriu s. n. [-riu pron. -riu], art. saláriul; pl. salárii, art. saláriile (sil. -ri-i-)

Sursa : ortografic

 

SALÁRI//U \~i n. Plată în bani acordată unui angajat pentru munca prestată; leafă; remunerație; retribuție. [Sil. -la-riu] /<lat. salarium, fr. salaire

Sursa : NODEX

 

SALÁRIU s.n. Retribuție pe care o primeşte regulat cineva pentru munca depusă (în mod permanent undeva); leafă. [Pron. -riu, var. salar s.n. / < fr. salaire, după lat. salarium].

Sursa : neologisme

 

SALÁRIU s. n. retribuție pe care o primeşte regulat cineva pentru munca depusă; leafă. (< fr. salaire, lat. salarium)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SALARIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru SALARIU.

Gelu Vlașin - 14:21

Gelu Vlaşin - 14:21 â†�â†� 14:07 14:21 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 14:30 →→ telefonul cu manivelă troleul plin de scuipat semințe când de vină-i oglinda retro ................. vizoare pantofii cârpiți salariul tău minuscul furat în mașină degetul noduros răscolid nara stăngă ziarul cu bube uitat pe volan când șoferul de taxi își masturba ochelarii privind semafoarele întinse pe trotuare prin gropi și prin guri de metrou mestecând tutun englezesc uscat în prezervative unul îmbrățișa fericit un poster cu madonna spânzurându-și cu el ștacheta ridicată (până dincolo de așteptările

 

Gelu Vlașin - Depresie doi

... întîmplare cu păr scurt la metrou cînd ți-am dat un bilet de tramvai și mi-ai spus că tu ai un prieten șaten cu salariu decent și cielo grena și pantofii de lac made in italy și garsonieră dublă în romană mamă mamă cum ți-aș spune vreo ...

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... ar voi să renunț la scrupulurile mele de conștiință, să mă fac unealta oarbă a unor rancune de partid! În schimbul unui mizerabil salariu de magistrat inferior, să mă pretez la o infamie... la o înscenare contra unui adversar politic al regimului dumisale! Dar până când cu sistema asta ...

 

Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță

Nicolae Filimon - O cantatriţă de uliţă O cantatriță de uliță de Nicolae Filimon (Din memoriile unui călător) Obiceiul meu cînd călătoresc este a mă ocupa mai totdauna de persoane decît de lucruri. În deligență esaminez mai mult pe companionii mei de călătorie, decît frumoasele peisage ale localităților prin care trec. Ajungînd la ospelerie, în loc să mă ocup de camera mea, din contra, toată atențiunea o pui asupra ospelierului, camarierilor și femeilor de serviciu. La masă prefer mai mult pe conmeseni decît bucatele și vinul. Privirea unei fețe umane e mult mai interesantă pentru mine, decît grămezile de pietre ce le numim orașe sau cetăți, decît acele înălțimi de pămînt sau de calcariu ce le numim munți, sau acele desimi de copaci ce le numim foreste. Îmi va zice cineva că, cu astfel de bizare dispozițiuni, călătoria nu plătește un ban și că, fără să părăsesc capitala unei țări, aș putea găsi toată materia pentru favoritele mele contemplațiuni. Ei bine, voi răspunde la o asemenea observațiune că este o eroare și încă o eroare prea groasă. Să luăm de esemplu Neapole, acest oraș sau cetate, cum veți voi să-l numiți; este în adevăr un muzeu imens ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Ion Luca Caragiale - Art. 214

... fără zestre; mai ales că a fost o nenorocire acu, cu ocazia bugetului, care am devenit suprimat pe întâi aprile. Avocatul: Și ce salariu aveați? Cocoana: Marea cu sarea! Avea și el o sută cinzeci de lei pe lună... și l-a suplimatără; cu o sută cinzeci ...

 

Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă

Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă 1907 din primăvară până'n toamnă de Ion Luca Caragiale În martie trecut, un scriitor romîn a dat pentru "die Zeit" un articol privitor la răscoalele țărănești, pe care acel ziar l-a și publicat, suprimîndu-i, după conveniențele redacției, încheierea. Niște ochi deprinși înțelegeau asta îndată. Dar articolul a trecut cu totul neluat în seamă de presa noastră, și, probabil, rămînea uitat detot, dacă d. M. Dragomirescu, jertfind, din strîmtul spațiu al revistei d-sale literare "Convorbiri", nu-i făcea acum în urmă favoarea să-l reproducă, după originalul romînesc, măcar în bună parte. Astăzi, cînd oricine are dreptul a se preocupa de marile noastre probleme de Stat, i se pare autorului că n'ar fi nepotrivit să-și publice articolul așa cum l'a așternut el pe atunci, cu un adaus, ce se impune acuma, o jumătate de an mai tîrziu. Propunîndu-și a da la lumină încet-încet o serie de note asupra împrejurărilor la cari asistăm, el socotește să aducă un oarecare serviciu public, util, dacă nu în momentele actuale, barem în unele viitoare; ...

 

Nicolae Gane - Două zile la Slănic

Nicolae Gane - Două zile la Slănic Două zile la Slănic de Nicolae Gane Într-o odăiță mică și cam umedă de pe strada Popa Tatu din București locuia Nae Peruzescu. Ferestrele odăiei, întoarse spre miazănoapte, nu erau nici vara, nici iarna luminate de soare, și fațada casei, de mult nereparată, avea un aer posomorât. Se vedea cât de colo că e cuib de sărăcie. Dar înlăuntru locuia un tânăr cu mare viitor. Nu împlinise încă treizeci de ani, și Nae Peruzescu ajunsese arhivar la tribunalul de Ilfov. Născut la Târgoviștea, orașul de descălecătoare, care a scos la maidan cea mai fină prăsilă de oameni mari, el fusese rând pe rând țiitor de registre la primăria din Caracal, prețăluitor la vama din Burdujeni și perceptor la bariera Șorogari din Iași, o întreagă carieră făcută în scurt timp. Carte nu prea învățase în copilărie și nu știa, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decât știința scrierii și a cetirei și oarecare elemente de aritmetică. Însă pentru oameni ca el cartea nu-i bună decât doar pentru a le strica originalitatea talentului, căci era într-adevăr talentat. Nae Peruzescu. Scria romanuri, ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii şi literaturii Dl Panu asupra criticii și literaturii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Cuprins 1 I - CRITICA MODERNĂ 2 II - EPOCI ȘI CURENTE LITERARE 3 III - EMINESCU ȘI CURENTUL EMINESCIAN 4 IV - REMEDIUL DLUI PANU 5 V - CE-I DE FĂCUT? I - CRITICA MODERNĂ În foaia săptămânală Epoca literară au apărut patru articole intitulate Critica și literatura, datorite penei distinsului nostru publicist și om politic dl G. Panu. Această excursie critică în câmpul literelor române trebuie neapărat să măgulească pe literații noștri: de când junimiștii au părăsit-o, nici un om politic mai însemnat nu s-a ocupat de biata literatură. Chestiunile de ordine literară ridicate de dl Panu sunt de mare importanță și de aceea îmi iau libertatea să spun câteva cuvinte și asupra articolelor d-sale și asupra chestiilor literare tratate în ele. Nu-i vorbă, în aceste articole sunt numai o serie de afirmații pe care — probabil din lipsă de timp — dl Panu nu le-a dovedit, dar afirmările sunt făcute de dl Panu și importanța unui articol de multe ori se judecă nu atâta după conținut, cât după iscălitură. Să vedem deci ce ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SALARIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru SALARIU.

INDEMNIZAȚIE

... în afara salariului , destinată să acopere cheltuielile făcute de un angajat în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu ; indemnizare . 2. Care nu are caracter de salariu

 

SALARIAT

... SALARIÁT , - Ă , salariați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care , în schimbul muncii prestate , primește un salariu . 2. Adj . ( Despre muncă ) Care este plătit cu un salariu

 

SALARIZA

... SALARIZÁ salarizéz , vb . I . Tranz . A plăti cuiva un salariu ; a salaria . - Salariu

 

ACONT

... Parte din suma de bani care se plătește înainte , la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții , ca garanție ; acontare , arvună ; p . ext . parte din salariu

 

ACORD

... a avea aceeași părere ( cu cineva ) . De acord ! = bine ! ne - am înțeles ! ( Pleonastic ) De comun acord = în perfectă înțelegere . 2. ( În sintagmele ) ( Plată sau salariu ) în acord = ( sistem de remunerare a muncii normate ) în raport cu rezultatele obținute . Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă , în raport cu ...

 

AVANS

... AVÁNS , avansuri , s . n . 1. Plată anticipată a unei părți dintr - o sumă curentă datorată ca retribuție sau salariu , ca acoperire a unei lucrări efectuate în contul unor zile - muncă , la încheierea unui contract etc . 2. ( În expr . ) A face ...

 

CHENZINĂ

... CHENZÍNĂ , chenzine , s . f . 1. Salariu

 

FUNCȚIE

... s . f . ( Și în forma funcțiune ) 1. Activitate administrativă pe care o prestează cineva în mod regulat și organizat într - o instituție , în schimbul unui salariu ; serviciu , slujbă , post ^2 . 2. Sarcină , rol ; destinație . 3. ( Gram . ) Rolul sintactic pe care îl indeplinește un cuvânt într - o propoziție . 4. Ansamblu de proprietăți ...

 

GRADAȚIE

... se află un salariat în cadrul gradului său , acordată pe baza vechimii în serviciu și a aportului în muncă ; p . ext . spor de salariu

 

GRATIFICAȚIE

GRATIFICÁȚIE , gratificații , s . f . Recompensă bănească ce se acordă unui angajat peste salariul obișnuit , de obicei la sfârșitul anului , pentru îndeplinirea în bune condiții a sarcinilor de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...