Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul STIHURI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: STIH

  Vezi și:STIH, STIHAR, STIHUI ... Mai multe din DEX...

STIHURI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STIH, stihuri, s.n. 1. (Înv., pop. și poetic) Vers; p. ext. (la pl.) poezie. 2. Verset din psalmi sau dintr-o cântare bisericească. - Din sl. stih?.

Sursa : DEX '98

 

STIH s. v. vers.

Sursa : sinonime

 

STIH s. 1. (LIT.; la pl.) poezie, versuri (pl.), (Mold. și Transilv.) verș. (Scrie \~ și proză.) 2. (BIS.) verset, (rar) vers. (\~ din psalmi.)

Sursa : sinonime

 

stih s. n., pl. stíhuri

Sursa : ortografic

 

STIH \~uri n. 1) înv. pop. Rând de poezie format dintr-un șir de cuvinte, așezate potrivit unor anumite reguli de măsură și cadență; vers. 2) mai ales la pl. rar Creație literară scurtă în versuri; poezie. /stihos, sl. stihu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru STIHURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru STIHURI.

Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei

Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Ţărâi Moldovei Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei de Dosoftei Capul cel de bĂșor, a fiară vestită,     Sămnează puterea țârâi nesmintită. Pre câtu-i de mare fiara și buiacă,     Coarnele-n pășune la pământ îș pleacă. De pre chip să vede bĂșorul ce-i place,     C-ar vrea-n toată vremea să stea țara-n pace. C-atunci toată vita poate de să-ngrașe,     Fără zăhăială, într-a țărâi pașe. Dară une date are și ea toane,     De-ș calcă vrăjmașii și-i vântură-n coarne. Pentr-aceea-ș poartă cunună de aur     Într-a sale coarne, în cele de taur. Stau împregiur dânsă trei planite-n hoarbă,     Soarele și Luna, și Venus, podoabă. Din ce să-nsămnează țara că rodește     În tot feli de hrană, de le prisosește. Și pre vremi de pace oamenii zburdează     Într-agonisită, că pot de-ș lucrează. Vinul și cu grâul, și cu de tot viptul,     Cu cirezi și turme, copără pământul. Dară miere dulce! Cine poate spune     Ce-au miluit Domnul din ceri, că-s tot bune! Cine poate scrie toate de-amănuntul,     Că știută ...

 

Antim Ivireanul - Șapte daruri ale Duhului Sfânt, carele sunt. Isaia, cap.11, stih 2

... Antim Ivireanul - Şapte daruri ale Duhului Sfânt, carele sunt. Isaia, cap.11, stih 2 Șapte daruri ale Duhului Sfânt, carele sunt. Isaia, cap.11, stih

 

Antim Ivireanul - Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13

... Antim Ivireanul - Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13 Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13 de Antim Ivireanul 1. Credința. 2. NădĂ©jdia. 3. Dragostea. Credința după cum zice fericitul Pavel la 11 capete cătră evrei iaste ființa celor ...

 

Dosoftei - Din Viața și petrecerea svinților

... ceri, dar bun fără samă. STIH [PENTRU SFÂNTUL MUCENIC ALEXANDRU DIN SOLUN, UCIS PRIN SABIE] Din țara tetalilor Alexandru stâlpare Tăiată, mucenicească tinsă umbră mare. STIH [PENTRU SFÂNTUL ARHANGHEL MIHAIL] Ț-aș cânta, Mihaile, cântecul cu viersuri, Ce n-am deagiuns muzică să-ț cânt într-alesuri. STIH [PENTRU SFÂNTUL ONISIFOR] Ai, Onisifore, cai la bună fugă Cătră Dumnezău, și ai și bună slugă. STIH [PENTRU PREACUVIOASA MATRONA] La viața de veci Matrona-i spodobită, C-au vis pre lume-n zâsa Domnului svântă. STIH [PENTRU SFÂNTUL ANTONIE] Pre Antonie dumnezăiesc ucig cu lemne, Ceia ce să-nchină la dumnezăi de lemne. * STIH [PENTRU SFINȚII HRISTOFOR ȘI MAVRA, UCIȘI PRIN SABIE] NegrĂ­-nșelăciunea Mavra, tăiaț de lance, Și cu Hristofor, vede pre Hristos cu pace. * STIH [PENTRU SFÂNTUL IOAN CEL SCUND] Micșor Ioan de pre stat să are, Ce la Dumnezău are cinste mare. STIH [PENTRU SFÂNTA MUCENICĂ ȘTEFANIDA] Ștefanida-ncununată, cum scrie psalomul, Au înflorit în casă ca finicul la Domnul. * STIH [PENTRU PREACUVIOSUL LAZĂR ZUGRAVUL] Lazar astăz, Doamne,-n șaruri nu te scrie, Ce te vede fără șar în față vie. * STIH

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Lene Lene de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Eram mai mulți în drumul-de-fer. Calea lungă, zăpușeala nesuferită și uruiala monotonă ne aromniseră pe toți; pe unul cu capul pe spate, pe altul cu capul între mâni și cu coatele pe genunchi. Al treilea moțâia; al patrulea sforăia; ș-altul se încerca să doarmă iepurește, cu ochii deșchiși. La scăpătatul soarelui un vânt răcorel începuse a sufla. Căldura se micșorase, zăpușeala încetase; aerul nu mai semăna cu o apă încropită. Îndată ce nădușeala de pe tîmplele celor somnoroși și adormiți se răcise, mânile lor începuse a se mișca, pleoapele trăgeau una în sus si cealaltă în jos, capetele se învârteau în osia gâtului, picioarele hârâjâiau tocurile pe mușamaoa tocită a vagonului. Viața să deștepta încetul cu încetul. Când soarele apusese desăvârșit, întinzând pe cer fășii lungi și roșii, prietenii să deșteptaseră întremați și cu poftă de vorbă Anecdotele, amintirile din liceau, ștrengăriile din facultate, dragostele și politica să amestecau fără nici un șir, fără nici o ordine. De multe ori vorbeau doi și trei dodată. În sfârșit, spuseră tot ce puteau să spuie, învălmășit, până ce ajunseră la patimile lor. Aci ...

 

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

... Domnului să fie, Cu dar și veselie! VI Aceste case, aceste curți, Domn, Domn din cer, Așa-nalte, minunate, Domn, Domn din cer (după fiecare stih), De-s cu ceru-asemănate. Dar în ele cine-mi șade? Șade Bunul Dumnezeu Și cu Maica Precista. Lângă Bunul Dumnezeu Șade moșul, moș Crăciun ... 2]. Auzite și adunate de Al. Mat-ci Decembrie 1912 [1] Cuvântul Leroi n-are nici o însemnare, ,,O, Leroi, Doamne" se cântă după fiecare stih pentru frumusețe. [2] Colindele Crăciunului, după cum vedem, nu toate povestesc despre nașterea lui Hristos. Unele (de pildă, colinda V) povestesc chiar despre răstignirea și ...

 

Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles

Dosoftei - Din Molităvnic de-nţăles Din Molităvnic de-nțăles de Dosoftei [STIHURI LA CUMINECĂTURĂ] I Vrând să mănânci, omule, trupul stăpânului, Cu frică te apropie, să nu te arz, că focu-i. Și dumnezăiesc bând sânge spre prăființă, Întăi te-mpacă cu carii îț sunt mâhniț. De-acii cutezând tăinuită mâncare să mănânci. II Mainte pănă a nu lua de strașnica jărtvă A viață făcătoriului trup a despuitoriul, Într-acesta te roagă chip cu cutremur. III Iată că vii1 spre duimnezăiasca cuminecare, Ziditoriul mieu, să nu mă arz cu prăființarea, Că foc ești, pre nevrednicii arzându-i, Dară curățește-mă de toată imătura. IV Dumnezăitoriul sânge spaimă-te, omule, văzând, Cărbune-nfocat este, pre nevrednicii pârjolind. A lui Dumnezău trupul mă dumnezăiază și hrănește, Dumnezăiază-mi duhul, iară mintea îm hrănește minunat. 1 vin. Deaca vei dobândi de buna prăființare A viață făcătoarelor tăinuicește daruri, Să lauz îndatăș, să mulțămești cu multul Ș-acestea cu cald din suflet lui Dumnezău să zâci: Slava ție, Dumnezău, slava ție, Dumnezău, slava ție, Dumnezău! [RUGĂCIUNEA LUI SIMEON NOUL TEOLOG LA CUMINECĂTURĂ] De la prăvuite buze, de la inemă spurcată, De la necurată ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecu I Păn Vlad Vodă pe țigani armează, Asupra lor Urgia-întărâtă Pe Sătana, ce rău le urează, Întracea luându-ș' de drum pită, De la Flămânda pleacă voioasa Țigănimea drept cătră-Inimoasa. Musă ce lui Omir odinioară Cântași Vatrahomiomahia , [1] Cântă și mie, fii bunișoară, Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă-îi dede slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba-în urmă-îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate, Cum apoi, prin o gâlceavă-amară (Căci nu să nărăvea depreună), Toți cari-încătrĂ² fuga luară Lăsându-și țară vodă și corună. Însă toate-aceste se făcură Prin dimoneasca amegitură, Că, măcar cel fără-asămănare Mai rău duh dintru toate, Sătana, Purure-în iad lăcașul său are, Focului nestins fiind el hrana, Dar' totuș', pe furiș', câteodată, Răzvrătind lumea, el se desfată. Iar' de-astă dată-l întărâtase Urgia (precum spun) blăstămată Ce văzând cu săcuri și baroase Pe țigănimea noastră-înarmată, În tot chipul hotărî s-o strice, Vrajbă-întru dânsa-aducând și price. O! tu, ...

 

Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)

Alexandru Vlahuţă - Linişte (Vlahuţă) Liniște de Alexandru Vlahuță Amicului meu Delavrancea Tinere, ce-ți strângi în palme tâmplele înfierbântate, Pe cand mintea ta, în friguri, ca o flacără se zbate, Năbușită înlăuntru, dacă, după nopți de trudă, Migălind vorbă cu vorbă, c-o-ndărătnicie crudă, Ai ajuns să-ți legi în stihuri vro durere, sau vrun vis, Nu-ți întemeia o lume de iluzii pe ce-ai scris, Nici nu te-mbăta de vorba cui ar sta să te admire! În dezordinea vieții înecând a ta gândire, Și spărgând smalțul de forme și de amăgiri ce-ascunde Miezul urilor eterne ș-al durerilor profunde, Vei vedea cât de fatală-i dușmănia celorlalți, Când deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți Și când leneșa lor minte, dată pe gândiri ușoare, Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. Fermecați de-o ciripire liniștită și dulceagă, Adormiți de vorbe goale, cum vrei tu să-ți înțeleagă Versul încărcat de gânduri, și cum crezi c-au să te ierte, Când îi smulgi din pacea frazei sunătoare și deșerte?... Nu, nu te-aștepta să-ți fie cu flori calea sămănată, Munca de artist ...

 

Dosoftei - Din Parimiile preste an

Dosoftei - Din Parimiile preste an Din Parimiile preste an de Dosoftei [STIHURI DE LAUDĂ PATRIARHULUI IOACHIM AL MOSCOVEI, PENTRU TIPOGRAFIA DĂRUITĂ MITROPOLIEI DIN IAȘI] Lăudată s-aibă direptul pomană În ceri și pre lume, fără de prihană, Că și de la Moscvă lucește lucoare, Întinzând lungi raze,-n bun nume supt soare. Ioachim1 svântul, a svânta cetate Acea-mpărătească, de creștinătate, La dâns pentru milă cine năzuiește Cu ovilit suflet, bine-l dăruiește. C-am năzuit și noi la svânta lui față, Priìmitu-ne-au bine ruga cu dulceață. Din patrierșie datu-ne-au tipare, Sufletească treabă, și bine ne pare. Dea-i Dumnezău parte și-n ceri să lucească, De-a rândul cu svinții să să proslăvască! [PROROCIA SIBILEI ERITREIA] A giudețului sămnul fi-va, când pământul va asuda, Din ceri veni-va Domnitoriul prin vecii ce va să vie, Pentru ca trupul de față și să giudece lumea. Tot omul pre-acesta creștin domn și cel urât vedea-l-va 1 Pronunțat: I-o-a-. Împreună cu svinții pre naltul în sfârșit supt veacul, ’N-scaun șezând sufletele va-ntreba și trupure înse. Țelini-s- ...

 

George Coșbuc - La paști

George Coşbuc - La paşti La paști de George Coșbuc Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin de-un roșu soare, Și salciile-n albă floare E pace-n cer și pe pământ. Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii. Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți din vale Și doi de se-ntâlnesc în cale Își zic: Hristos a înviat! Și râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare. Și-un vânt de-abia clătinitor Șoptește din văzduh cuvinte: E glasul celor din morminte, E zgomotul zburării lor! Și pomii frunțile-și scoboară Că Duhul Sfânt prin aer zboară. E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe până-n văi străbate Și clopotele cântă rar: Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag și plâng a jale! Biserica, pe deal mai sus, E plină astăzi de lumină, Că-ntreaga lume este plină De-același gând, din cer adus: În fapta noastră ni e soartea Și viața este tot, nu moartea. Pe deal se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet, în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STIHURI

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru STIHURI.

STIH

STIH

 

STIHAR

... STIHÁR^2 , stihari , s . m . ( Rar ) Poet , versificator . - Stih

 

STIHUI

... STIHUÍ , stihuiesc , vb . IV . Intranz . și tranz . ( Rar ) A face , a compune versuri ; a versifica . - Stih