Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

TĂBĂCĂRESC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TĂBĂCĂRÉSC, -EÁSCĂ, tăbăcărești, adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor la tăbăcari. * Lână tăbăcărească = lână care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit. - Din tăbăcar + suf. -esc.

Sursa : DLRM

 

TĂBĂCĂRÉSC, -EÁSCĂ, tăbăcărești, adj., s.f. 1. Adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor la tăbăcari. * Lână tăbăcărească = lână care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit. 2. S.f. Numele unui joc de cărți. - Tăbăcar + suf. -esc.

Sursa : DEX '98

 

tăbăcărésc adj. m., f. tăbăcăreáscă; pl. m. și f. tăbăcăréști

Sursa : ortografic

 

TĂBĂCĂR//ÉSC \~eáscă (\~éști) 1) Care este caracteristic pentru tăbăcari; propriu tăbăcarilor. * Lână \~ească lână smulsă de pe pielea de oaie până la dubire. 2) Care ține de tăbăcărie; propriu tăbăcăriei. /tăbăcar + suf. \~esc

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TĂBĂCĂRESC

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru TĂBĂCĂRESC.

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ...