|
|
||
Vezi și:ÎNCÂNTAT,
BAGHETĂ,
FERMECAT,
MENIT,
RĂPIT
... Mai multe din DEX...
VRĂJIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VRĂJÍT, -Ă, vrăjiți, -te, adj. 1. (În basme și în superstiții) Aflat sub puterea unei vrăji; fermecat. 2. Fig. Plin de farmec; încântător, fermecător, atrăgător. - V. vrăji.Sursa : DEX '98 VRĂJÍT adj. 1. fermecat, (reg.) bosconit. (Un om \~ de o vrăjitoare.) 2. v. fermecat. 3. v. încântat.Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VRĂJITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentru VRĂJIT. Ștefan Octavian Iosif - Fîntîna vrăjită Ştefan Octavian Iosif - Fîntîna vrăjită Fîntîna vrăjită de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Jos, la fîntîna dintre plopi, Descînt-o vrăjitoare. Se umflă apa — joacă stropi În scăpătat de soare. Se umflă apa, scade iar, Și parcă vrea să fiarbă, Se-ndoaie plopii și tresar, Vrăjiți de hîda oarbă. Și tot șoptind, și tot vrăjind, Aruncă bobii-n sită. Se-ndoaie plopii vîjăind, Și noaptea e sosită. Și tot vrăjind, și tot șoptind, Ea face-un semn cu mîna — Din plopi foi moarte se desprind Și clocote fîntîna. Legate-s apele de-acum, Ea-n umbră stă și-așteaptă. Un călăreț trudit de drum Spre cei doi plopi se-ndreaptă. Spre gura însetată el Găleata o apleacă, Bea apa descîntată el, S-aruncă-n șea și pleacă. Dar nici doi pași nu face-n drum, Stă roibul, sforăiește, Și două brațe-l prind acum Pe călăreț în clește. Se apără cu suflet stîns, Și luptă, și se zbate, Dar vrăjitoare-l ține strîns Și-i călărește-n spate. Cu pintenii el bate-n cal, Stă zările să soarbă, Pădure, holde, vale, deal Se pierd în noapte oarbă. Și-n zori de zi au fost găsiți ... Alexandru Vlahuță - Sonet (Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare) ... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Vrăjit, tot şesul clocoteşte-n soare) Sonet de Alexandru Vlahuță Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare, Și-i zvon e nuntă mare-n lumea mică: O pulbere de glasuri se ridică Din mii de guri, un ... Alexandru Macedonski - Rondelul morii Alexandru Macedonski - Rondelul morii Rondelul morii de Alexandru Macedonski Șoptiri și cântece vrăjite O-mpăciuire torc sub plute, Ca flaute și alăute La scocul morii părăsite. Amărăciunile trăite În stinse zări rămân pierdute. Șoptiri și cântece vrăjite O-mpăciuire torc sub plute. Mucigăirile-nverzite Îmbracă jgheaburile mute Cu florile lor nentrecute, Iar peste apele-adormite, Șoptiri și cântece Mihai Eminescu - Crăiasa din povești ... o parte, Stă copila lin plecată, Trandafiri aruncă roșii Peste unda fermecată. Ca să vad-un chip, se uită Cum aleargă apa-n cercuri, Căci vrăjit de mult e lacul De-un cuvânt al Sfintei Miercuri; Ca să iasă chipu-n față, Trandafiri aruncă tineri, Căci vrăjiți sunt trandafirii De-un ... Ștefan Octavian Iosif - Aceleiași ... chem pe nume-ncet de tot. Și, ca în vis, te simt aproape... Și-adorm... atît de fericit, Ca un copil naiv ce-și spune, Vrăjit Ștefan Octavian Iosif - Ca visurile Ştefan Octavian Iosif - Ca visurile Ca visurile de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 ianuarie 1895 Ca visurile-ntunecate Clădirile se-nșiruiesc, Și singur, învelit în manta-mi, Tăcut pe trotuar pășesc. Acuma-n turnul catedralei Se bate tainic miez de noapte... M-așteapt-acasă adorata Cu sărutări, vrăjite șoapte. Prietenoasă trece luna Călăuzindu-mi pas cu pas; Dar eu m-opresc în umbra porții, Strigîndu-i vesel: — Bun rămas. Îți mulțumesc, amică veche, Că-mi luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu să nu mi-l lași; O, mîngîie-l, precum pe mine De-atîtea ori mă Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie Ştefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie La o ciocîrlie de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXIV, nr. 5, 15 mai 1900. După Shelley Salut, zeiță a cîntării ! Căci pasere nu poți să fii Tu, care, plină de simțire Prin viersu-ți măiestrit din fire, Reverși din bolțile tăriei așa voioase melodii. Întocmai unui nor de pară mai sus și tot mai sus te-avînți: Și-n adîncimile albastre Răsuni dasupra lumei noastre, Și tot cîntînd te urci într-una, precum urcînd într-una cînți. În slava soarelui ce-apune scăldat în valuri aurii, Te legeni tu, fermecătoare, Bătînd cu drag din aripioare, Asemeni unei ideale, nețărmurite bucurii. Plutind prin purpura-nserării, te pierzi și nu te mai zărim ; Cum piere steaua cînd o-nghite Lumina zilei strălucite, Dar eu ți-aud, ca și-nainte, recitativul tău sublim ; Precum în amijit de ziuă luceafărul ne-apare șters. Și-ndepărtata-i scânteiere. Deși se stinge din vedere, Ne urmărește mai departe, urmîndu-și calea-n univers, Tot astfel cântecele tale triumfă pe pămînt și-n cer, Precum din norul ce-o ascunde, Lumina lunei blînd pătrunde Și-nseninează firmamentul în noaptea plină de mister. Cu ce- ... Ștefan Octavian Iosif - Nopți de veghe ... cleștarul... Umblă ziua alb ca varul Cine v-a-nțeles misterul! Albe nopți de insomnie, Nopți de vis și doruri pline, Mi-ați vrăjit, o, nopți senine, Trista mea copilărie! Și de-atuncea, nopți albastre, Baldachinuri prinse-n stele, Toate gândurile mele Sunt la voi, sunt ale voastre... Cu ... Ștefan Octavian Iosif - Nu este-așa%3F Ştefan Octavian Iosif - Nu este-aşa%3F Nu este-așa? de Paul Verlaine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Nu este-așa că-n ciuda acelor proști și răi Ce vor privi cu pizmă a noastră bucurie, Vom fi arare mîndri și buni în veci cu ei? Nu este-așa că-n tihnă și plini de voioșie Vom merge calea dreaptă ce steaua ne-o arată, Nepăsători de cine ne vede ori ne știe? Răznite ca-ntr-o neagră pădure fermecată, A noastre două inimi cînta-vor în iubire, Cum cîntă noaptea două privighetori deodată. Iar lumea, de-o fi bună cu noi, ori cu-ndîrjire, Puțin o să ne pese. De-ar fi să ne sfîșie, Nici dragoste, nici ură, nimic n-o să ne mire. Legați de cea mai scumpă și trainică frăție, Ca într-o za vrăjită noi vom păși-n lumină, Iar teamă de nimica atunci n-o să ne Ștefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu ... tiranul divin din lumea noastră. Dar mai presus citit-am poemul tău romantic, Bogat în idealuri și falnice avânturi Ce-o să-ți rodească neamul, vrăjit de-acele cânturi, În care se trezește al Romei geniu antic. Și mi-am adus aminte atunci că-n voi renaște Același sânge nobil al ... Ștefan Octavian Iosif - Zmeoaica Ştefan Octavian Iosif - Zmeoaica Zmeoaica de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Zorește-ți fugarul și-aține-te bine ! Căci iată Zmeoaica cu chipul hidos Pe urmele noastre pornit-a, și vine Purtată în goană, ca norul de vînt, C-o falcă în cer și cu alta-n pămînt ! — N-ai teamă, copilă de crai, căci cu noi E Galben-din-soare, copilă, n-ai teamă ! Aruncă năframa cea scumpă-napoi, Să crească un codru năstrușnic de-aramă : Pîn'dinții Zmeoaicei, rozînd, s-or toci, Noi fi-vom departe, departe de-aci ! — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Nu simți tu dogoarea arzîndu-te-n spate ? E crunta Zmeoaică cu chipul hidos : Rozînd la copaci, prin pădure străbate. Ea vine cumplită, cu părul vîlvoi, Și dacă ne-ajunge, Aman e de noi ! — N-ai teamă, tu, mîndră copilă de crai, N-ai teamă, al inimei mele tezaur ! Aruncă-i tu pieptenul de-aur ce-l ai, Pe loc să se facă un munte de aur. Ah, iată-l cum crește cu vîrful în cer — Să-l roadă Zmeoaica cu dinții de fier ! — ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru VRĂJITRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru VRĂJIT. ... și rămîne neascuțit, trebuie să-ți îndoiești puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înțelepciune. 11 Cînd mușcă șarpele, fiindcă n`a fost vrăjit, vrăjitorul n`are niciun cîștig din meșteșugul lui. 12 Cuvintele unui înțelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea. 13 Cel dintîi cuvînt care ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VRĂJITRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru VRĂJIT. ... ÎNCÂNTÁT , - Ă , încântați , - te , adj . Plin de bucurie , de mulțumire , de entuziasm ; fermecat , vrăjit BAGHÉTĂ , baghete , s . f . 1. Vărguță de lemn , os , metal etc . cu care dirijorii conduc orchestra sau corul ; fig . măiestria dirijorului . 2. ( Și în sintagma baghetă magică ) Nuielușă vrăjită cu care se fac minuni în povești ; bețișorul scamatorilor . 3. Piesă tehnică în formă de cilindru subțire din diverse mecanisme sau aparate . 4. Ajur sau dungă ornamentală la ... FERMECÁT , - Ă , fermecați , - te , adj . 1. Plin de încântare , cuprins de admirație . 2. ( În basme și în superstiții ) Aflat sub puterea unei vrăji ; vrăjit ... Care are menirea , rostul , misiunea , sarcina ( de a . . . ) ; care are scopul ( să . . . ) ; hotărât , sortit , destinat , ursit , predestinat . 2. ( În credințe și superstiții ) Descântat ; vrăjit ... RĂPÍT , - Ă , răpiți , - te , adj . ( Rar ) Fermecat , încântat , vrăjit |
||