Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) CĂSĂTORI

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 21 pentru (SE) CĂSĂTORI.

ÎNSURA

... ÎNSURÁ , însór , vb . I . Refl . și tranz . fact . ( Despre bărbați ) A ( se ) căsători

 

IBUM

... IBÚM s . n . Dispoziție a legilor vechilor evrei , potrivit căreia văduva fără copii trebuia să se

 

MARIA

... MARIÁ , mariez , vb . I . Refl . și tranz . ( Franțuzism ) A ( se ) căsători

 

POLIANDRIE

... POLIANDRÍE s . f . Formă istorică de organizare a familiei ( întâlnită astăzi numai la unele triburi primitive ) în care o femeie poate să se

 

NUBIL

... NUBÍL , - Ă , nubili , - e , adj . ( Livr . ) Care a atins vârsta la care se poate căsători

 

ȚINE

... cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , a se preocupa neîntrerupt ( sau numai ) de . . . , a nu se lăsa de . . . 6. Intranz . și refl . A face parte integrantă dintr - un tot ; ( despre unelte ) a face parte dintr - un sortiment ... a păzi ( o normă , o învoială , un angajament , o lege ) . 6. Refl . și intranz . ( De obicei cu determinările " bine " , " tare " , " dârz " ) A se menține în condiții bune , a nu se da bătut , a nu se lăsa înduplecat ; a rezista . 7. Refl . și tranz . A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un ... a vorbi , a cuvânta unui auditoriu . A ține judecată = a judeca . A ține sfat = a se ...

 

CĂSĂTORI

... CĂSĂTORÍ , căsătoresc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se

 

ÎNSURAT

... ÎNSURÁT^2 , însurați , adj . ( Despre bărbați ) Căsătorit . - V. însura . ÎNSURÁT^1 s . n . Faptul de a ( se

 

MĂRITAT

... MĂRITÁT^2 , - Ă , măritați , - te , adj . ( Despre femei ) Căsătorită . V. mărita . MĂRITÁT^1 s . n . Faptul de a ( se

 

MUIERE

... MUIÉRE^2 , muieri , s . f . Acțiunea de a ( se

 

ALIANȚĂ

... ALIÁNȚĂ , alianțe , s . f . 1. Înțelegere politică între două sau mai multe state , pe bază de tratat , prin care statele respective se obligă să acționeze în comun sau să se ajute în anumite împrejurări , în special în caz de război ori al unui atac îndreptat de alte state împotriva unuia dintre statele aliate . 2. ( În ...

 

<<< Anterioarele