Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CĂSĂTORIT, CUNUNA, MONOGAM, NECĂSĂTORIT, RECĂSĂTORI, TRIGAM, ÎNSOȚI, ÎNSURĂȚEL, ÎNSURA, ÎNSURAT, ȚINE ... Mai multe din DEX...

CĂSĂTORI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CĂSĂTORÍ, căsătoresc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) uni prin căsătorie cu cineva. - Din căsător (înv. "soț" < casă^1 + suf. -ător).

Sursa : DEX '98

 

A (se) căsătoria (se) despărți, a divorța

Sursa : antonime

 

A se căsătoria divorța, a se despărți

Sursa : antonime

 

CĂSĂTORÍ vb. 1. (pop. și fam.) a se căpătui, (reg.) a se toldui. (S-a căsătorit devreme.) 2. a se lega, a se uni, (pop.) a se însoți, a se lua. (Când s-au căsătorit?) 3. v. cununa. 4. v. însura. 5. v. mărita.

Sursa : sinonime

 

căsătorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsătorésc, imperf. 3 sg. căsătoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. căsătoreáscă

Sursa : ortografic

 

A CĂSĂTOR//Í \~ésc tranz. A face se căsătorească. /Din înv. căsător

Sursa : NODEX

 

A SE CĂSĂTOR//Í \~ésc intranz. (despre bărbați sau femei) A se uni prin căsătorie cu o persoană de sex opus. /Din înv. căsător

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CĂSĂTORI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru CĂSĂTORI.

Ion Luca Caragiale - Calendar

... plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La ...

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile ... mâncară. Tot satul se spăimântă de întâmplarea asta; și fiecare om băgă de seamă că asta vine de la răsplătirea dumnezeiască. Fata moșneagului însă se căsători cu un flăcău din cei mai frumoși ai satului, care o ceru de la tată-său și o luă de soție. Mare veselie se făcu ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Femeia înecată

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Femeia înecată Femeia înecată de Bogdan Petriceicu Hasdeu Din Moldova , nr. 2, 1862. Pe mal șezând Plin de-ntristare, Eu petreceam prin gând Pe rând Necazurile vieței solitare. "Ce trai De rai A fi căsătorit! Ce dulce armonie Să tot iubești necontenit. Fiind mereu iubit Cu duioșie! Mai în sfârșit Și mie Îmi trebui o soție, Să mor—de bucurie!" Deodată Iată Aleargă oarecine, Dând busta peste mine. — Bre, ce-ai pățit, vecine? — Rău și bine! Nevasta-mi a căzut în râu: S-a dus Pe apă-n sus, Și-i caut trupul eu! — Cu voia dumitale, Ți-a fi, prietene, cam greu, Căci trebuia s-apuci la vale... — Învață, măi, Doar pe flăcăi Ca tine! Eu îmi cunosc nevasta foarte bine! Ea toate le făcea pe dos, Și prin urmare bietul val A fost silit s-o ducă nu în jos, Ci drept în deal: Pe placul ei Să-noate, Căci altfeli nu se poate! Destule sunt asemenea femei, Dar nu se-neacă

 

Cezar Bolliac - Zburătorul (Bolliac)

... Ce ai de pătimești? Ce, tată-tău te bate? Îl știu a te iubi. Au va în alte sate A te căsători? Ce-s buzele-ți pârlite Și pieptul tău rotat De pete-nvinețite? Stăi: cine te-a mușcat? De ce plângi, copiliță? Dorești vr ...

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

Grigore Alexandrescu - O nuntă O nuntă de Grigore Alexandrescu Sunt câțiva ani de când pentru păcatele mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ce am avut prilej ...

 

Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Soarele şi luna (Alecsandri) Umbla, frate, mândrul soare, Umbla, frate, să se-nsoare Nouă ai Pe nouă cai Care noaptea pasc în rai. Umbla cerul și pământul Ca săgeata și ca vântul, Dar toți caii-și obosea Și potrivă nu-și găsea Ca sora sa Ileana, Ileana Cosânzeana, Ce-i frumoasă ca o floare Într-o iarnă fără soare. ,,Surioară Ileano, Ileano Cosânzeano! Haideți să ne logodim, C-amândoi ne potrivim Și la plete și la fețe Și la dable frumusețe. Eu am plete strălucite, Tu ai plete aurite, Eu am fața arzătoare, Tu, fața mângâietoare." ,,Alei, frate luminate, Trupușor făr' de păcate, Nu se află-adevărat Frați să se fi cununat. Cată-ți tu de cerul tău Și eu de pământul meu, C-așa vrut-a Dumnezeu." Soarele se-ntuneca, Sus, la Domnul se urca, Domnului se închina Și din gură cuvânta: "Doamne sfinte, Și părinte! Mie timpul mi-a sosit, Timpul de căsătorit, Și potrivă n-am găsit Ca soră-mea Ileana, Ileana Cosânzeana". Domnul sfânt îl asculta Și de mână mi-l lua Și prin iaduri mi-l purta, Doar că l-ar înspăimânta, Și prin rai încă-l purta, ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din viața mea

... al meu, om cu inimă îndrăzneață și cu spirit cavaleresc, veni în Moldova, se puse cu a lui spadă în serviciul țării, se căsători cu o româncă și deveni obârșia familiei Alecsandri. În una din călătoriile mele, am descoperit mai multe persoane cu același nume în Veneția, în Padova ...

 

Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi

Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi Dintr-un catastif vechi de Ion Luca Caragiale Să mă ierte confrații noștri reporteri dacă nu rămân todeuna uimit de rezultatele activității lor... Eu am cunoscut în copilăria mea, înainte de a merge la școală, pe patroana reportajului român; și iată de ce zic „patroana". Toate corporațiile bine organizate au câte un patron sau chiar câte doi: pianiștii au pe sf. Cecilia; vânătorii, pe sf. Hubertus; călăreții, pe sf. Gheorghe; chiriașii, pe sf. Gheorghe și pe sf. Dumitru; doftorii, pe sf. Cosma și Damian; birjarii pe sf. Ilie ș. cl. Și să se noteze bine că pe vremea când trăiau acești patroni, nu se știa nici de Chopin, nici de pianolă; armele cu repetiție nu se inventaseră încă; societățile pentru îmbunătățirea rasei cavaline si Creditul urban nu erau înființate; despre antisepsie și roate de cauciuc nici pomeneală... Tot astfel, când eu am cunoscut-o pe patroana reportajului român, nu se pomenea de serviciu telegrafic și telefonic nici cu fir, dar încă fără fir; nu se știa de căi ferate, de biciclete, de automobile, de atâtea ș-atâtea mijloace de locomoțiune și de corespondență, de care se bucură confrații reporteri ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Luxul de Constantin Stamati-Ciurea Dedicat Eminenței Sale Înalt Preasfințitului arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației etc. etc., dr. Silvestru Morariu-Andrievici Nu anii îmbătrânesc pe om, ci viața, pentru că starea normală a omului este indiferentismul... Ce exprimă cuvântul lux ? Expunerea sau deslușirea deșertăciunilor omenești, în care par­tizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exis­tă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei. Răsfoind paginile istoriei, găsim că unde luxul se mărește, năravurile se desfrânează și națiunea slăbind cade și se stinge. La egipteni, la perși, ...

 

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos şi ghigorţul Băiatul cel bubos și ghigorțul de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră. Și fiindcă n-avea încotro, și el, biet, își înghițea amarul, și răbda. Nici tu joc, nici tu veselie, nici tu dezmierdare. Se uita cu jind la ceilalți băieți și flăcăi, cum unii se încurau jucându-se, cum alții se zbenguiau cu fetele, și râmnea la dânșii. În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. Drumul însă îi era pe la curtea împărătească. Într-o zi, când scoase apă văzu în ciutură un ghigorț. Bucuria lui, că o să aibă în ziua aceea legumă mai deosebită. Când, ce să vezi d-ta? peștele începu să-i vorbească: - Flăcăule, aruncă-mă iară în puț, și nu-ți face păcat cu mine, că mult bine ți-oi prinde și eu vrodată. Băiatul se minună ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂSĂTORI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru CĂSĂTORI.

CĂSĂTORIT

... CĂSĂTORÍT , - Ă , căsătoriți , - te , adj . ( Despre bărbați ) însurat ; ( despre femei ) măritată . - V. căsători

 

CUNUNA

... CUNUNÁ , cunún , vb . I . 1. Refl . recipr . A se căsători

 

MONOGAM

MONOGÁM , - Ă , monogami , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . , adj . ( Bărbat ) căsătorit cu o singură femeie ; ( femeie ) căsătorită cu un singur bărbat . 2. Adj . ( Despre căsătorie , familie ) Bazat pe

 

NECĂSĂTORIT

NECĂSĂTORÍT , - Ă , necăsătoriți , - te , adj . Care nu este căsătorit ; celibatar . - Ne - +

 

RECĂSĂTORI

... RECĂSĂTORÍ , recăsătoresc , vb . IV . Refl . A se căsători din nou . - Re ^1 - + căsători

 

TRIGAM

TRIGÁM , - Ă , trigami , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Care se căsătorește pentru a treia oară , fără ca în prealabil să fi desfăcut în mod legal celelalte două

 

ÎNSOȚI

... acompania . 2. Tranz . A adăuga ceva ( spre completare sau lămurire ) . Însoțesc vorbele cu gesturi energice . 3. Refl . recipr . ( Pop . ) A se căsători

 

ÎNSURĂȚEL

ÎNSURĂȚÉL , însurăței , s . m . Bărbat ( tânăr ) însurat de curând ; ( la pl . ) soți ( tineri ) de curând căsătoriți . - Însurat ^2 + suf . -

 

ÎNSURA

... ÎNSURÁ , însór , vb . I . Refl . și tranz . fact . ( Despre bărbați ) A ( se ) căsători

 

ÎNSURAT

ÎNSURÁT^2 , însurați , adj . ( Despre bărbați ) Căsătorit . - V. însura . ÎNSURÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) însura ; însurătoare . - V.

 

ȚINE

ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...