Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUMEGĂTOR

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 39 pentru RUMEGĂTOR.

FOIOS

FOIÓS , - OÁSĂ , foioși , - oase adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre arbori ) Care are frunze late și căzătoare și face parte din încrengătura angiospermelor . 2. S . n . Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului animalelor rumegătoare , în care trece hrana după cea de - a doua rumegare . [ Pr . : fo - ios ] - Foaie + suf . - os , ( 2 ) după fr .

 

GAZELĂ

GAZÉLĂ , gazele , s . f . Nume dat mai multor genuri de mamifere rumegătoare din familia antilopei , cu corpul suplu , cu picioarele lungi , cu coarne în formă de liră și cu ochii mari , care trăiesc în stepele și deșerturile africane și asiatice ; animal care face parte din unul dintre aceste

 

GHEM

GHEM ^2 , ghemuri , s . n . Fiecare dintre punctele câștigate de un jucător de tenis ( după mai multe erori ale adversarului ) , în limitele unui set ( 1 ) . [ Scris și : game și pron . în acest caz : gheim , cf . pronunției din engl . ] GHEM ^1 , gheme ( ghemuri ) , s . n . 1. Obiect de formă ( relativ ) sferică , rezultat prin depănarea unor fire ( de ață , de lână etc . ) . 2. Al treilea compartiment al stomacului rumegătoarelor (

 

GIRAFĂ

GIRÁFĂ , girafe , s . f . 1. Gen de mamifere rumegătoare cu gâtul și picioarele de dinainte lungi , cu capul mic , cu blana albicioasă cu pete brune , care trăiesc în Africa ( Giraffa ) ; animal care face parte din acest gen . 2. Suport care permite deplasarea unui microfon ( în scenele în care actorii , cântăreții etc . se mișcă în

 

HIPODERMOZĂ

HIPODERMÓZĂ , hipodermoze , s . f . Boală parazitară a animalelor rumegătoare mari , provocată de larvele unei muște care se localizează în straturile profunde ale

 

IAC

... IAC , iaci , s . m . Mamifer rumegător

 

IERBAR

IERBÁR^2 , ierbare , s . n . Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor ; rumen ^1 . - Iarbă + suf . - ar . IERBÁR^1 , ierbare , s . n . Colecție de plante uscate , presate între foi de hârtie ( sugativă ) , păstrate în cutii sau în mape etichetate și orânduite pe grupe sistematice , constituind un material pentru studiile de botanică ; mapă specială în care se păstrează o astfel de colecție . [ Var . : ( rar ) herbár s . n . ] - Iarbă + suf . - ar ( după fr .

 

LAMĂ

LÁMĂ^2 , lame , s . f . Gen de mamifere rumegătoare asemănătoare cu cămilele , dar mai mici și fără cocoașă , care trăiesc pe platourile înalte din America de Sud și care , domesticite , sunt folosite ca animale de povară ( Lama ) ; animal care face parte din acest gen . LÁMĂ^1 , lame , s . f . 1. Placă subțire de metal , de material plastic etc . , cu diverse întrebuințări ( în aparatura tehnică ) . 2. Partea metalică și tăioasă a unui instrument . 3. Placă mică și subțire de sticlă pe care se așază substanțele ce urmează a fi examinate la microscop . 4. Strat foarte subțire de lichid , liber sau cuprins între doi

 

LUPINOZĂ

LUPINÓZĂ , lupinoze , s . f . Intoxicație la unele animale ( rumegătoare , cai etc . ) provocată de consumul unor specii de plante din genul Lupinus , manifestată prin febră , icter , diaree , tulburări nervoase

 

MOSC

... MOSC , moști , ( 1 ) s . m . , moscuri , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Mamifer rumegător de mărimea unei căprioare , lipsit de coarne , cu caninii superiori foarte lungi , originar din Asia ( Moschus moschiferus ) . 2. S . n . Substanță cu miros pătrunzător și ...

 

OAIE

... OÁIE , oi , s . f . 1. Animal domestic rumegător , crescut pentru lână , lapte și carne ; spec . femela acestei specii ( Ovis aries ) . 2. ( În limbajul bisericesc ; mai ales la pl . ) Credincios , considerat în raport cu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>