Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALBITURĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ALBITURĂ.

ALBIȘOR

... S . m . și f . ( Iht . ) Obleț . III. S . m . 1. Nume dat unor bureți comestibili . 2. ( Pop . ; la pl . ) Bani de argint . IV. S . f . Albitură

 

CICERO

... CÍCERO^2 s . m . invar . Gen de tunsoare bărbătească ( scurtă ) . CÍCERO^1 s . m . invar . ( Tipogr . ) 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice . 2. Albitură

 

DAMASC

DAMÁSC s . n . Țesătură de in , bumbac , mătase sau lână , cu desene mari în relief , folosită la confecționarea fetelor de masă , a albiturilor de pat

 

PÂNZET

PÂNZÉT , pânzeturi , s . n . ( Mai ales la pl . ) Pânză ( I 1 ) sau obiect confecționat din pânză ; pânzărie , albituri , rufărie . - Pânză + suf . -

 

PRIMENEALĂ

PRIMENEÁLĂ , primeneli , s . f . 1. Schimbare a rufăriei , a lenjeriei murdare cu alta curată . 2. ( La pl . ; concr . ) Rufe , albituri curate , de schimb . 3. Fig . Înviorare , împrospătare . [ Pl . și : primenele . - Var . : ( reg . ) premeneálă s . f . ] - Primeni + suf . -

 

RUFĂ

RÚFĂ , rufe , s . f . 1. Obiect de îmbrăcăminte care se poartă direct pe corp ; p . ext . ( la pl . ) cearceafuri , fețe de masă etc . ; albituri , schimburi . 2. ( Reg . ) Zdreanță ,