Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ATENUA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 30 pentru ATENUA.
... conflictele armate , luptele etc . , a restabili pacea . 2. ( Rar ) A restabili liniștea sufletească , a aduce împăcarea ; a atenua
PERSECÚȚIE , persecuții , s . f . Urmărire nedreaptă și perseverentă a cuiva , cu intenția de a - i provoca un rău , un neajuns ; prigoană ; ( cu sens atenuat ) nedreptate repetată cu insistență ;
PERSECUTÁ , persecút , vb . I . Tranz . A urmări pe cineva cu perseverență în toate acțiunile sale cu scopul de a - i pricinui un rău ; a prigoni , a asupri , a urgisi , a oropsi ; ( cu sens atenuat ) a provoca necazuri , neajunsuri ; a
PERVÉRS , - Ă , perverși , - se , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) care este înclinat spre fapte rele , gata oricând să facă rău ; care manifestă o deviere de la normal a instinctelor , a judecății , a ideilor , descompus din punct de vedere moral ; corupt , depravat , imoral ; ( cu sens atenuat ) perfid , fățarnic ; spec . anormal din punctul de vedere al comportării în relațiile
SAU conj . 1. ( Cu funcție disjunctivă ) Ori , fie : a ) ( Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii ) Plânge sau râde ? ( Al doilea membru al disjuncției este o negație ) Sunt sau nu sunt ? b ) ( Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative ) Doriți cafea sau ceai ? 2. ( Cu funcție explicativă ) Adică , cu alte cuvinte . Adunarea , sau soborul întregii țări . 3. ( Cu funcție copulativă ) Precum , și . Nisipul se găsește pe fundul râurilor , lacurilor sau mărilor . 4. ( În propoziții interogative , cu funcție conclusivă , atenuată de o nuanță de îndoială ) Nu cumva ? oare ? poate ? De ce nu scrii ? Sau n - ai timp ? - Să + au ^
STĂVILÍ , stăvilesc , vb . IV . Tranz . 1. A bara cursul unei ape cu ajutorul unui stăvilar ; a zăgăzui . 2. Fig . A opri , a împiedica sau a face să înceteze ori să se atenueze
SURD , - Ă , surzi , - de , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care nu aude ( bine ) , lipsit ( total sau parțial ) de auz . 2. ( Fon . ; despre consoane ; și substantivat , f . ) Care se emite fără participarea coardelor vocale . 3. ( Despre sunete , zgomote ; adesea adverbial ) Cu intensitate atenuată , lipsit de rezonanță ; slab , înăbușit , înfundat ,
... Tranz . A face să slăbească sau să înceteze ; a micșora , a slăbi , a modera , a atenua , a opri . 3. Tranz . A consfinți încheierea unei tranzacții ( prin desfacerea cu palma deschisă a mâinilor unite ale negociatorilor ...
TOCÍ^1 , tocesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A face sau a deveni mai puțin ascuțit , mai puțin tăios ; a ( se ) roade , a ( se ) uza prin întrebuințare , prin frecare , prin lovire etc . 2. Tranz . A ascuți un obiect la tocilă . 3. Tranz . Fig . A - și însuși mecanic lecțiile , învățându - le pe dinafară ; ( cu sens atenuat ) a insista îndelung în învățarea unei lecții , unei materii etc . TOCI ^2 s . n . Numele unui joc de
VICLEÁN , - Ă , vicleni , - e , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care se poartă , vorbește fără sinceritate , ascunzându - și adevăratele intenții ( reprobabile ) ; fățarnic , ipocrit , perfid ; ( cu sens atenuat ) șiret , șmecher , isteț . 2. ( Pop . ) Rău , crud , neîndurător , hain . 3. ( Înv . ) Care își calcă credința sau cuvântul ; necredincios ;