Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CLERIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru CLERIC.

CLERICAL

CLERICÁL , - Ă , clericali , - e , adj . Care aparține clericilor sau clericalismului , privitor la clerici sau la

 

CLERICIST

... CLERICÍST , - Ă , clericiști , - ste , adj . ( Rar ) Clerical . - Cleric

 

CONGREGAȚIE

CONGREGÁȚIE , congregații , s . f . ( În biserica catolică ) 1. Ordin monahal . 2. Organizație religioasă catolică , alcătuită din clerici și din laici în scopul intensificării propagandei religioase . 3. Departament în organizația centrală a Vaticanului , condus de un cardinal . 4. Ședință de studiu a sinoadelor generale ; p . ext . adunare

 

CONVENT

CONVÉNT , conventuri , s . n . 1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici . 2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți . 3. Adunare generală a

 

ECLEZIARH

... ECLEZIÁRH , ecleziarhi , s . m . Cleric

 

FRATE

... 2. Termen familiar , prietenesc , cu care cineva se adresează unei persoane ( indiferent de sex ) . 3. Grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești ; călugăr care are acest grad . 4. Lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la ...

 

MIRUI

... vb . IV . Tranz . 1. A unge pe credincioși cu mir ^2 ( pe frunte ) . 2. A consfinți în funcție un domnitor , un cleric etc . , ungându - i fruntea cu mir ^2 . 3. Fig . ( Fam . ) A lovi pe cineva la cap ; p . ext . a omorî . [ Prez ...

 

MOLITVĂ

MOLÍTVĂ , molitve , s . f . 1. ( În ritualul Bisericii ortodoxe ) Rugăciune ( citită de preot pentru iertarea păcatelor , în împrejurări speciale ) ; p . ext . oficierea acestei rugăciuni . 2. ( Înv . ) Termen de reverență folosit față de clerici . [ Var . : molítfă , molíftă s .

 

PREACUVIOȘIE

PREACUVIOȘÍE , preacuvioșii , s . f . ( Urmat de un adj . pos . ) Termen de referență pentru clerici . [ Pr . : - vi - o - ] - Prea +

 

PREACUVIOS

PREACUVIÓS , - OÁSĂ , preacuvioși , - oase , adj . ( În titulatura dată unor clerici ; adesea substantivat ) Foarte cuvios , extrem de cucernic . [ Pr . : - vi - os ] - Prea +

 

   Următoarele >>>