Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CLĂNȚĂNIT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CLĂNȚĂNIT.

CLĂNȚĂNEALĂ

... CLĂNȚĂNEÁLĂ , clănțăneli , s . f . Clănțănit . Clănțăni

 

CLĂNȚĂNIRE

... CLĂNȚĂNÍRE , clănțăniri , s . f . Acțiunea de a clănțăni și rezultatul ei . - V. clănțăni

 

CLĂNȚĂNITURĂ

... CLĂNȚĂNITÚRĂ , clănțănituri , s . f . Clănțănit . - Clănțăni

 

CLĂNȚĂI

... CLĂNȚĂÍ , clănțăiesc , vb . IV . Intranz . A clănțăni

 

CLĂNȚĂNI

CLĂNȚĂNÍ , clănțănesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre dinți ) a se ciocni unul de altul cu zgomot și în mod ritmic ( de frig , de frică etc . ) ; ( despre fălcile animalelor ) a trosni ( la vederea sau la devorarea prăzii ) . 2. A produce un zgomot caracteristic prin lovirea ritmică a unor obiecte de metal sau de sticlă . 3. Fig . ( Peior . ) A vorbi mereu ; a

 

CLENȚĂNI

... CLENȚĂNÍ vb . IV . v . clănțăni

 

CLENȚENI

... CLENȚENÍ vb . IV . v . clănțăni