Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMITERE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru COMITERE.

COMINATORIU

COMINATÓRIU , - IE , cominatorii , adj . ( Despre o măsură luată de un organ de justiție ) Care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui

 

DUȘEGUBINĂ

DUȘEGUBÍNĂ , dușegubine , s . f . Răscumpărare ( în bani sau vite ) percepută în Moldova și Țara Românească pentru comiterea unui omor , a unui adulter , pentru răpirea unei fete etc . - De ^4 +

 

HEBOID

... HEBOÍD , - Ă , heboizi , - de , adj . ( Despre bolnavi ) Care se manifestă în special prin tendința de comitere

 

PENALITATE

PENALITÁTE , penalități , s . f . 1. Faptul de a fi pasibil de o pedeapsă judiciară ; p . ext . pedeapsă judiciară aplicată cuiva . 2. Faptul de a fi pasibil de o despăgubire ; p . ext . despăgubire , amendă . 3. ( Sport ) Abatere a unui sportiv , în cadrul unei competiții , sancționată de arbitru conform regulamentului de joc : p . ext . sancțiune aplicată în urma comiterii acestei

 

PROVOCA

PROVOCÁ , provóc , vb . I . Tranz . 1. A ațâța , a întărâta , a incita pe cineva ( sfidându - l ) ; spec . ( Jur . ) a aduce pe cineva ( prin acte de violență , lezarea demnității sau alte fapte ilicite ) într - o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni . 2. A avea drept urmare ; a determina , a constitui , a cauza , a prilejui , a pricinui . 3. A chema , a invita pe cineva să participe la o competiție , la o