Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONCOMITENT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 27 pentru CONCOMITENT.
... INDUCTÓR , - OÁRE , inductori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre procese fizice ) Care produce sau influențează un alt proces , cu care evoluează concomitent . Forță inductoare . 2. S . n . Organ al unei mașini electrice , al unui aparat electric etc . care produce fluxuri magnetice inductoare . 3. S . n . Mic generator ...
... INDÚS , - Ă , induși , - se , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre fenomene fizice ) Care este produs sau influențat de un alt proces fizic cu care evoluează concomitent
... LABIOVELÁR , - Ă , labiovelari , - e , adj . ( Despre consoane ) A cărei articulare se realizează concomitent
... OXIDOREDÚCERE , oxidoreduceri , s . f . Reacție formată dintr - o reacție de oxidare și o reacție de reducere , care au loc concomitent
... de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie , oricât s - ar prelungi . 2. Adj . Care există , se produce , evoluează concomitent cu altceva . 3. S . f . Comparare a două ființe , a două opere , fenomene etc . ( pentru a stabili asemănările și ...
... PARTITÚRĂ , partituri , s . f . Notație muzicală cuprinzând toate părțile vocilor sau ale instrumentelor , astfel dispuse încât să poată fi urmărite concomitent
... POLIARHÍE s . f . Formă de guvernământ în care conducerea statului este exercitată de mai multe persoane concomitent
POLICONDENSÁRE s . f . Reacție de combinare a unor monomeri într - o macromoleculă , cu eliminarea concomitentă a unor produse secundare . - Poli - + condensare ( după fr . , engl . polycondensation , germ .
... POLIGÁM , - Ă , poligami , ( 1 ) s . m . , poligame , ( 2 ) adj . 1. S . m . Bărbat care are concomitent
RETRANSMÍSIE , retransmisii , s . f . Recepție și transmitere concomitentă a unor semnale de telecomunicații , a unei emisiuni radiofonice ori de televiziune primite de la alt post . [ Var . : retransmisiúne s .
... RETRANSMÍTE , retransmít , vb . III . Tranz . A recepta și a transmite concomitent semnale de telecomunicații , o emisiune radiofonică ori de televiziune primită de la alt post ; a realiza o retransmisie . - Re ^1 - + transmite ( după fr ...