Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREDITA
Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CREDITA.
... CREDITÁRE , creditări , s . f . Acțiunea de a credita și rezultatul ei . V. credita
CRÉDIT , credite , s . n . 1. Relație ( economică ) bănească ce se stabilește între o persoană fizică sau juridică ( creditor ) , care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie , și o altă persoană fizică sau juridică ( debitor ) , care primește împrumutul sau cumpără pe datorie ; împrumut acordat ( cu titlu rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi ) ; creanța creditorului ; obligația ( bănească ) , datoria celui creditat ; ( concr . ) valoarea , suma de bani pe care creditorul o cedează cu titlu rambursabil debitorului său . 2. Sector , sferă a circulației care cuprinde relațiile de credit ( 1 ) . 3. Coloana din dreapta a unui cont , în care se înscriu reducerile ( scăderile ) de activ sau sporurile ( creșterile ) de pasiv . 4. Fig . Considerație , încredere , stimă , autoritate , influență , trecere de care se bucură
CREDITÓR , - OÁRE , creditori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre persoane fizice sau juridice ) Care a creditat ; ( despre sume ) care se înscrie în creditul unui cont . 2. S . m . și f . Titular al unui drept de creanță ; persoană sau instituție care a acordat cuiva un credit (
DÉBIT^2 , debite , s . n . 1. Datorie pe care o are o persoană creditată . 2. Coloană într - un registru de contabilitate sau într - un extras dintr - un asemenea registru , în care se înscriu sporurile de activ sau , respectiv , reducerile de pasiv ; ( concr . ) sumă înscrisă în această coloană . DÉBIT^1 , debite , s . n . 1. Tutungerie . 2. ( Înv . ) Vânzare , desfacere continuă de mărfuri cu amănuntul . 3. Cantitatea de fluid sau de pulbere fină care trece , într - o unitate de timp , printr - o secțiune a unei albii , a unei conducte sau a unui