Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURIER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru CURIER.

ȘTAFETĂ

... ȘTAFÉTĂ , ștafete , s . f . 1. ( Înv . ) Curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente ; ștafetar . 2. Scrisoare , mesaj urgent dus de un curier special : p . ext . veste , știre . 3. Concurs sportiv la alergări , schi , înot etc . , care constă în parcurgerea unei distanțe regulamentare în patru părți egale , de ...

 

CURIERAT

... CURIERÁT , curierate , s . n . Activitate a curierului . [ Pr . : - ri - e - ] - Curier

 

LIPCAN

... LIPCÁN , lipcani , s . m . Curier oficial ( turc sau tătar ) care făcea legătura între țările românești și Constantinopol sau în interiorul țării ; curier

 

ALERGĂTOR

... ALERGĂTÓR , - OÁRE , alergători , - oare , adj . , subst . I. Adj . Care aleargă . II. S . m . și f . 1. Atlet care concurează la probe de alergări . 2. ( Rar ) Curier ( însărcinat cu transmiterea unui mesaj ) . 3. Cal de curse . III. S . f . 1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face ...

 

BEȘLIU

... BEȘLÍU , beșlii , s . m . Soldat ( turc ) de cavalerie , care făcea serviciul de curier

 

CEAUȘ

... CEAÚȘ , ceauși , s . m . 1. Funcționar inferior la turci , care îndeplinea funcția de ușier , de curier sau de aprod ( 1 ) al curții . 2. Nume dat , în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova , unor funcționari publici : a ) șef ...

 

MENZIL

... 1. S . n . Nume dat în țările românești , înainte de introducerea căilor ferate , serviciului de transport ( pentru călători și pentru corespondență ) ; olac . 2. S . m . Curier

 

OLĂCAR

... OLĂCÁR , olăcari , s . m . 1. ( Înv . și reg . ) Olac ( 1 ) , curier

 

OLAC

... OLÁC , olaci , ( 1 ) s . m . , olace , ( 2 ) s . n . ( Înv . ) 1. S . m . Curier special ( călare ) care ducea vești sau corespondență în țară și peste hotare ; sol , ștafetă , mesager . 2. S . n . Serviciu de transport pentru călători și pentru ...

 

UMBLĂTOR

UMBLĂTÓR , - OÁRE , umblători , - oare , adj . , s . m . , s . f . 1. Adj . ( Rar ) Care umblă . 2. S . m . Ostaș dintr - un corp de curieri pentru Polonia și Ucraina al domnilor moldoveni . 3. S . f . Compartiment dintr - o lucrare minieră subterană amenajat pentru circulația personalului . 4. S . f . ( Pop . ) Closet ( rudimentar ) . - Umbla + suf . -