Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURTENI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CURTENI.

CURTEAN

CURTEÁN , - Ă , curteni , - e , s . m . și f . Persoană care îndeplinea o anumită slujbă la curtea unui monarh sau care făcea parte din suita unui

 

CURTENESC

... CURTENÉSC , - EÁSCĂ , curtenești , adj . De ( la ) curte ( I 3 ) , ca de la curte , de curtean . - Curtean

 

BINIȘLIU

... BINIȘLÍU , binșlii , s . m . ( Înv . ) Persoană care purta biniș ; p . ext . curtean

 

CAMARILĂ

CAMARÍLĂ , camarile , s . f . Curteni din anturajul unui rege sau al unui șef de stat , care influențează politica statului în interesul lor

 

CURTA

CURTÁ , curtez , vb . I . Tranz . A face curte ( III ) unei femei , a căuta să - i câștigi favoarea , dragostea ; a

 

CURTEANCĂ

... CURTEÁNCĂ , curtence , s . f . Curteană - Curtean

 

CURTENIE

... CURTENÍE s . f . ( Rar ) Amabilitate , politețe ; curtoazie . - Curtean

 

CURTENITOR

CURTENITÓR , - OÁRE , curtenitori , - oare , adj . Politicos , amabil ( față de femei ) . - Curteni + suf . -

 

CURTEZAN

... CURTEZÁN , curtezani , s . m . 1. ( Azi ir . ) Persoană care face curte ( III ) unei femei ; p . ext . bărbat neserios , ușuratic . 2. ( Înv . ) Curtean

 

RUȘALĂ

RUȘÁLĂ s . f . Bir plătit în Țara Românească , în evul mediu , de

 

   Următoarele >>>