Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂMAȘĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 45 pentru CĂMAȘĂ.

FILALIU

FILALÍU s . n . ( Înv . ) Pânză foarte fină și subțire din care se făceau șervete , cămăși etc . - Et .

 

FLANELĂ

... ușoară de lână sau bumbac , moale și pufoasă . 2. Îmbrăcăminte de lână ( mai rar de bumbac ) , tricotată in formă de pieptar sau de cămașă

 

FRONSEU

FRONSÉU , fronseuri , s . n . Cută a unei rochii , a unei cămăși etc . menținută printr - un

 

FUROU

... FURÓU , furouri , s . n . Cămașă

 

GURĂ

GÚRĂ , guri , s . f . I. 1. Cavitate din partea anterioară ( și inferioară ) a capului oamenilor și animalelor , prin care alimentele sunt introduse în organism ; p . restr . buzele și deschizătura dintre ele ; buze . 2. Gura ( I 1 ) considerată ca organ cu care cineva se hrănește . 3. Gura ( I 1 ) considerată ca organ al vorbirii ; cloanță . 4. Gura ( I 1 ) considerată ca organ al cântării . II. Deschizătură a unui obiect , a unei încăperi etc . , prin care intră , se introduce , se varsă , iese etc . ceva , prin care se stabilește o comunicație etc . Gura vasului . Gura cămășii . Gură de canal . Gura

 

LIZEUZĂ

LIZEÚZĂ , lizeuze . s . f . ( Franțuzism ) Un fel de bolero purtat de femei peste cămașa de noapte . [ Pr . : -

 

MANȘETĂ

MANȘÉTĂ , manșete , s . f . 1. Partea de jos a mânecii unei cămăși ( bărbătești ) sau a unei bluze ; bandă ( detașabilă ) aplicată ca garnitură la partea de jos a unei mâneci . 2. Garnitură de piele sau de cauciuc , în formă de inel sau de cilindru , care servește la etanșarea unor deschideri . 3. Text scurt tipărit cu alt caracter de literă pe prima pagină a unui ziar sau într - o publicație periodică . , la începutul unui articol , care conține în rezumat o știre importantă din cuprinsul ziarului sau ideea principală , nota originală din cuprinsul

 

MANIȘCĂ

MANÍȘCĂ , maniște , s . f . ( Înv . ) Plastron ( brodat ) , de obicei de culoare albă , la cămășile

 

OPAL

OPÁL , opale , s . n . 1. Piatră semiprețioasă , cu luciu sticlos , incoloră sau variat colorată ( verde , albastru , roșu , alb etc . ) , transparentă sau opalescentă . 2. Țesătură de bumbac subțire și străvezie , albă sau colorată în nuanțe deschise , din care se fac bluze , cămăși , batiste etc . [ Pl . și :

 

OPREG

OPRÉG , oprege , s . n . Piesă caracteristică portului popular din unele regiuni ale țării , alcătuită dintr - o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură , cu franjuri colorate , purtată peste poalele cămășii , în față și în spate sau numai în

 

PLACENTĂ

... de gestație la majoritatea mamiferelor și care face legătura între mamă și embrion , servind la nutriția și respirația acestuia , eliminându - se la naștere ; casă , căiță , cămașă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>