Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂȚĂRĂTOARE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CĂȚĂRĂTOARE.

ȚICLETE

ȚICLÉTE , țicleți , s . m . Pasăre insectivoră cățărătoare , cu ciocul conic , drept și cu penajul cenușiu pe spate și alb pe pântece ; țoi ^1 , țiclean ( Sitta europaea ) . - Et .

 

CĂȚĂRĂTOR

CĂȚĂRĂTÓR , - OÁRE , cățărători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se cațără . - Cățăra + suf . -

 

CĂLȚUNAȘ

CĂLȚUNÁȘ^2 s . m . v . colțunaș . CĂLȚUNÁȘ^1 , călțunași , s . m . 1. Ciorap de lână albă în portul popular . 2. ( Mai ales la pl . ) Numele a două plante : a ) plantă decorativă cățărătoare , cu flori portocalii , având un fel de pinten ; condurul - doamnei ( Tropaeolum majus ) ; b ) toporași . - Călțun + suf . -

 

PAPAGAL

PAPAGÁL , papagali , s . m . 1. Nume dat mai multor păsări tropicale cățărătoare , cu ciocul mare și încovoiat , cu pene felurit și viu colorate , care , dresate , pot repeta sunete articulate . 2. Clește cu dinți , folosit la lucrările de montare sau de reparare a

 

TUCAN

TUCÁN , tucani , s . m . Gen de păsări cățărătoare din regiunile tropicale ale Americii de sud , cu ciocul mare și puternic și cu penajul viu colorat ( Rhamphastos ) ; pasăre din acest