Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DECURSUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru DECURSUL.

DECURS

... DECÚRS s . n . În decurs

 

CNOCAUT

... CNÓCAUT , cnocauturi , s , n . Scoaterea din luptă a boxerului care , în urma unei lovituri primite din partea adversarului , nu poate relua lupta în decurs

 

FIXISM

FIXÍSM s . n . Concepție care neagă procesul evoluției lumii vii și care consideră că speciile de animale și de plante sunt invariabile în decursul întregii istorii a

 

MARTOR

... care asistă sau a asistat la o întâmplare , la o discuție , la un eveniment etc . ( și care poate relata sau atesta cum au decurs faptele ) . 2. Persoană chemată să declare în fața unei instanțe judecătorești sau a altui for de cercetare , tot ce știe în ...

 

PALEOCLIMATOLOGIE

PALEOCLIMATOLOGÍE s . f . Disciplină care se ocupă cu studiul variațiilor climei în decursul perioadelor geologice . [ Pr . : - le -

 

PATRIOTISM

PATRIOTÍSM s . n . Sentiment de dragoste și devotament fată de patrie și de popor , statornicit în decursul istoriei . [ Pr . : - tri -

 

PIASTRU

PIÁSTRU , piaștri , s . m . Monedă ( turcească ) de argint , a cărei valoare a variat în decursul timpului și care a circulat și în țările române . [ Pr . : pi -

 

RELICTĂ

RELÍCTĂ , relicte , adj . Specie relictă ( Biol . ; în sintagma ) ( și substantivat , f . ) = specie de plantă sau de animal care a supraviețuit dispariției unei faune sau unei flore în decursul timpurilor

 

ROCADĂ

ROCÁDĂ , rocade , s . f . 1. Mișcare la jocul de șah care nu se poate face decât o singură dată în decursul unei partide și care constă în aducerea uneia dintre ture alături de rege și în trecerea regelui peste aceasta , păstrând culoarea câmpului de plecare . 2. ( Mil . ) Cale de comunicație cu un traseu orientat în general paralel cu linia frontului , folosită pentru regruparea și manevrarea trupelor , precum și pentru asigurarea materială a

 

SISTEM

SISTÉM , sisteme , s . n . 1. Ansamblu de elemente ( principii , reguli , forțe etc . ) dependente între ele și formând un tot organizat , care pune ordine într - un domeniu de gândire teoretică , reglementează clasificarea materialului într - un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit . 2. Totalitatea depozitelor formate în decursul unei perioade geologice . 3. Metodă de lucru , mod de organizare a unui proces , a unei operații , fel de a lucra ; normă , obicei . 4. Model , tip , tipar ; marcă ( de fabrică ) . 5. ( În sintagma ) Sistem audio = combină muzicală . [ Var . : ( rar ) sistémă s .

 

SPIȚĂ

SPÍȚĂ , spițe , s . f . 1. Fiecare dintre bucățile de lemn sau dintre barele subțiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roți de butucul sau de centrul ei . 2. Fiecare dintre treptele unei scări ; fuscel . 3. Fig . Grad de rudenie ; neam ; totalitatea persoanelor care descind din aceeași persoană ; p . ext . origine . 4. Unitate biologică formată din lanțuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei